Vladimir Putin pune tot mai multă presiune pe NATO, care nu are nicio rezolvare care să nu ducă la un război și mai mare

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord se confruntă cu o problemă din ce în ce mai greu de rezolvat: cum să facă față consecințelor războiului lansat de Rusia fără a declanșa o nouă escaladare, scrie Bloomberg.

Radarele de pe teritoriul României au detectat o încălcare a granițelor țării la sfârșitul săptămânii trecute, cel mai recent dintr-o serie de astfel de incidente, în timp ce Bulgaria, țara vecină, a găsit resturi de drone pe teritoriul său. În largul țărmului, minele marine în derivă și bruiajul GPS care riscă să provoace coliziuni maritime forțează alianța formată din 31 de membri să ia atitudine.

Deocamdată, NATO este înclinată să nu considere incidentele ca fiind acțiuni intenționate. Chiar și așa, se așteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, potrivit unui diplomat NATO, care a cerut să nu fie numit pentru că se discută informații confidențiale.

Șeful forțelor armate române, Daniel Petrescu, i-a atras atenția lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu privire la evenimentele recente. Stoltenberg a avertizat asupra necesității de a fi vigilenți în fața „accidentelor”.

„Războiul și loviturile Rusiei în apropierea granițelor României sunt nesăbuite și sunt destabilizatoare”, declarase Stoltenberg reporterilor de la Kiev, dar a subliniat că resturile de drone nu par să fie rezultatul unei acțiuni intenționate.

Anul trecut, o rachetă care a lovit teritoriul polonez și a ucis două persoane a stârnit pentru scurt timp un semnal de alarmă în cadrul NATO, ale cărei acorduri de apărare colectivă înseamnă că statele membre vin în ajutorul celorlalți dacă sunt atacate. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceasta a fost cauzată de o rachetă ucraineană.

Numărul mare de cazuri poate sugera o explicație mai puțin inocentă, potrivit Iuliei Joja, directorul programului pentru Marea Neagră al think tank-ului Middle East Institute, cu sediul la Washington.

„Aceasta este, din păcate, modelul rusesc de escaladare. Ei încearcă să sondeze limitele noastre, așa-numitele noastre linii roșii, iar dacă percep răspunsul nostru ca fiind slab, sondează și mai mult” a declarat aceasta.

Potrivit unui raport al serviciilor secrete britanice publicat miercuri, Rusia dorește să evite scufundarea în mod deschis a navelor de marfă și, în schimb, va da vina în mod fals pe Ucraina pentru orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră.

NATO încearcă să afle mai multe informații despre incidentele care au implicat drone și avertizează Moscova cu privire la riscurile de escaladare, potrivit unui înalt oficial guvernamental american. Alături de alte provocări, incidentele recente încep să ridice semne privind capacitatea instrumentelor militare din Marea Neagră de a descuraja inițiativa Rusiei sau de a oferi protecție împotriva unui atac real și organizat.

Alianța a întârziat să se alinieze la nivelul Rusiei în ceea ce privește prioritizarea apărării în jurul Mării Negre și a înființat abia anul trecut grupuri de luptă în România și Bulgaria. Acestea completează așa-numitele unități tripwire înființate în Polonia și în țările baltice în 2014.

NATO se confruntă cu un inamic care este deosebit de asertiv în teatrul de operațiuni de la Marea Neagră, potrivit unui diplomat de rang înalt din Europa de Est, lăsând aliaților sentimentul că opțiunile care nu vor inflama tensiunile sunt limitate. Spre deosebire de Arctica și Marea Baltică, unde Rusia este învăluită de țările NATO, din cele șase țări riverane Mării Negre doar România, Bulgaria și Turcia sunt membre ale alianței.