Viitorul Dacia. Ce poate face România pentru a susține producția mărcii la Mioveni? Striker a mers în Turcia, Spring în Slovenia, Jogger în Maroc – toate celelalte uzine ale mărcii câștigă proiecte, iar România primește critici, în timp ce de aproape trei luni nu are premier și guvern cu puteri depline

♦ La un an de la preluarea șefiei grupului Renault, François Provost a ajuns pentru prima dată în România – ultima mare piață de producție vizitată din tot turul său internațional. A plecat cu un mesaj unic în primul său an de mandat: operațiunile românești trec prin „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor“. Întrebarea care rămâne după vizită nu mai este ce va face grupul pentru Mioveni, ci ce poate face România pentru a păstra producția Dacia.

Pus în oglindă cu restul călătoriilor internaționale ale lui François Provost din primul an de mandat, mesajul lăsat la București iese imediat din tipar, în condițiile în care laudele la adresa Mileniului lipsesc, iar criticile sunt pe o listă lungă.

Marocul – prima deplasare externă a noului CEO, în toamna lui 2025 – a fost descris drept „indispen­sabil“ pentru viitorul grupului: piața comercială numărul 8 la nivel mondial, baza de producție numărul 1 din afara Franței, o vizită încheiată cu un acord întărit semnat cu guvernul de la Rabat.

Turcia, unde Provost a mers de două ori, este lider de piață și integrează trei modele noi unul după altul la Bursa, iar CEO-ul a lăudat public „profesionalismul și angaja­mentul“ partenerilor de la OYAK.

Spania a însemnat „o doză mare de energie“, întâlniri cu premierul Pedro Sánchez și reafirmarea angajamentelor de investiții. Germania – revenire la creștere și statutul de cea mai vândută marcă franceză. Coreea de Sud – „ca o întoarcere acasă“, cu două lansări inovatoare. India, vizitată în aprilie, a primit cel mai amplu angajament: „unul dintre pilonii-cheie“ ai planului futuREady, șapte produse până în 2030, localizare de până la 90% și o țintă de export de 2 miliarde de euro.

Provocări în România, angajamente în celelalte țări cu fabrici Dacia

România, în schimb, a primit trei „priorități“ care sună mai degrabă a condiții: creșterea competitivității uzinei de la Mioveni „pentru a securiza volumele viitoare de producție“ – formulare care spune, implicit, că aceste volume nu sunt astăzi securizate –, accelerarea transformării centrului de inginerie RTR, care trebuie să livreze noua familie Sandero în doar doi ani, și relansarea comercială, condiționată de „o politică auto puternică ce susține producția locală“.

Nicio cifră, niciun acord, niciun model nou anunțat, nicio întâlnire oficială cu niciun politician. Nimic despre Hipster, nimic despre planurile de electrificare ale mărcii, niciun „vrem să păstrăm“ în dreptul Mioveniului. Este singura piață din tot turneul unde CEO-ul vorbește despre provocări, nu despre angajamente.

Luca de Meo, pe atunci șeful Renault Group, alături de Mihai Bordeanu și Denis Le Vot la Dacia Days 2024, când marca era într-un punct de forță: patru ani consecutivi pe podiumul vânzărilor europene și pregătea modelul Bigster.

Diferența față de precedentul schimb de gardă de la vârful Renault este foarte mare. În iulie 2020, Luca de Meo își începea mandatul în cel mai negru moment din istoria recentă a grupului – o pierdere record de 7,3 mld. euro în primul semestru – și totuși prima sa vizită externă ca CEO a fost în România. Iar mesajul de atunci suna radical diferit: „Dacia, privită din interior, pare și mai mult decât un miracol. Nimeni în industria auto nu poate face atât de mulți bani la acel nivel al pieței. Este timpul ca Dacia să înflorească ca un brand de sine stătător“, declara Luca de Meo. Șase ani mai târziu, succesorul său ajunge în România ultimul, după un an de mandat. În șase ani, uzina Automobile Dacia și Mioveni au ajuns, în discursul șefilor Renault, de la „miracol“ la provocări și critici – și asta în condițiile în care grupul care vedea miracolul era în pierdere record, iar cel care vede acum problema este unul redresat.

Contrastul devine și mai mare când este analizată harta alocărilor de mod­ele. Striker, „sora“ Bigsterului și cel mai mare volum dintre lansările Dacia din a doua parte a anului, a mers în Turcia, la Bursa – deși întregul ecosistem industrial al platformei, de la producția Bigster la rețeaua de furnizori, este construit în jurul uzinei din Argeș, iar în Turcia acest ecosistem nu exista. Producția noului Spring a fost alocată Sloveniei, unei fabrici istorice ținute în viață de grup, care nu se compară cu Mioveniul ca dimensiuni. Jogger a plecat de aproape doi ani în Maroc. Practic, toate celelalte uzine care produc Dacia câștigă proiecte, în timp ce România primește critici și un apel la efort.

François Provost, CEO al Renault vizitând uzina Dacia de la Mioveni

Katrin Adt, șefa mărcii Dacia, a răspuns invariabil că alocarea producției este „o decizie a grupului“. Iar grupul are un argument economic greu de combătut: România are cea mai scumpă energie industrială dintre toate țările în care Renault produce în Europa.

La o săptămână după vizită, Frank Marotte, VP Dacia Brand, Marketing, Sales & Operations, a tradus pentru presa din România mesajul lui François Provost. „Scopul pe care ni-l păstrăm este să rămânem cei mai accesibili și cel mai bun raport valoare-preț pentru clienți. Iar dacă vrem să reușim, evident, trebuie să ne controlăm baza de costuri – de la cercetare-dezvoltare până la capacitatea de a produce la cel mai bun cost. Exact asta a vrut să spună domnul Provost când a fost în România“, a declarat el. „Avem, istoric, una dintre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare baze de producție în România. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință să o protejăm și să rămânem competitivi la nivelul pe care l-am avut mereu în ultimii ani. Este critic pentru clienții noștri și pentru succesul mărcii“, a adăugat Frank Marotte.

Mesajul vine într-un moment în care rezultatele comerciale nu ajută. Dacia a încheiat primul semestru cu minus de 8,1%, adică 29.000 de unități în minus, Duster e pe minus și singurul plus vine de la Bigster.

Ce poate face România?

Răspunsul a fost deja formulat, cu subiect și predicat, chiar de omul care reprezintă Dacia pe plan local.

„Întrebarea nu este când va ajunge Dacia la 10 mld. euro cifră de afaceri, ci cum va ajunge. Grupul Renault a investit până acum peste 4 mld. euro în România și nu o să se oprească aici. Dar ca să pot să merg la Paris, la masă cu celelalte entități ale grupului Renault, și să dau cu pumnul în masă, am nevoie de acel masterplan pe energie până la sfârșitul decadei, pentru că nu există altă cale. Va trebui să avem predictibilitate pe acest orizont de timp, să știm pe ce putem să contăm și unde putem să investim“, a spus Mihai Bordeanu, managing director al Dacia South Eastern Europe, în cadrul conferinței Cei mai mari jucători din economie 2026.

„Ceea ce vă promit este că nu știu dacă o să dorm la poartă la Palatul Victoria, dar o să repet ca picătura chinezească acest mesaj: avem nevoie de predictabilitate privind prețul energiei, pentru că depindem de lucrul acesta. Este atât de important. Iar acest masterplan în energie trebuie să îl facem de azi“, a adăugat el.

Problema de fond este însă că cererea – repetată de Katrin Adt, care a spus explicit că situația politică și economică din România nu este suficient de stabilă pentru decizii de viitor și că speră ca guvernul „să se stabilizeze“ – nu are, în acest moment, un interlocutor. De aproape trei luni, România nu are premier și nici un guvern cu puteri depline: un premier interimar, un guvern demis și partide aflate la un pas de a împinge țara în alegeri anticipate, pe fondul ascensiunii extremei drepte. Până când la Palatul Victoria nu se instalează un guvern stabil, nicio decizie – de la masterplanul pe energie cerut de Mihai Bordeanu la predictabilitatea fiscală, de la finalizarea autostrăzii Sibiu-Pitești la continuitatea programelor de susținere a cererii – nu poate fi luată. Iar deciziile de alocare a viitoarelor modele, cele care fixează soarta unei uzine pe un ciclu de 7-8 ani, se iau la Paris acum, nu peste doi ani.

Uzina de la Mioveni nu se închide la anul. Dar nu fabrica este miza, ci proiectele. Iar la capitolul proiecte, după o săptămână petrecută pe teren, CEO-ul Renault a plecat din România vorbind doar despre efort și provocări. În toate celelalte țări a plecat vorbind despre viitor.

Mihai Bordeanu, managing director al Dacia South Eastern Europe: Întrebarea nu este când va ajunge Dacia la 10 mld. euro cifră de afaceri, ci cum va ajunge. Grupul Renault a investit până acum peste 4 mld. euro în România și nu o să se oprească aici. Dar ca să pot să merg la Paris, la masă cu celelalte entități ale grupului Renault, și se dau cu pumnul în masă, am nevoie de acel masterplan pe energie până la sfârșitul decadei, pentru că nu există altă cale. Va trebui să avem predictibilitate pe acest orizont de timp, să știm pe ce putem să contăm și unde putem să investim.

Ceea ce vă promit este că, nu știu dacă o să dorm la poartă la Palatul Victoria, dar o să repet ca picătura chinezească acest mesaj: avem nevoie de predictibilitate privind prețul energiei, pentru că depindem de lucrul acesta. Este atât de important. Iar acest masterplan în energie trebuie să îl facem de azi.

În iulie 2020, Luca de Meo își începea mandatul în cel mai negru moment din istoria recentă a grupului – o pierdere record de 7,3 miliarde de euro în primul semestru – și totuși prima sa vizită externă ca CEO a fost în România. Iar mesajul de atunci suna radical diferit: „Dacia, privită din interior, pare și mai mult decât un miracol. Nimeni în industria auto nu poate face atât de mulți bani la acel nivel al pieței. Este timpul ca Dacia să înflorească ca un brand de sine stătător“.

Ce a spus François Provost în vizitele sale 

România

„Operațiunile noastre din România trec prin una dintre cele mai mari provocări din istoria lor. Știu amploarea efortului pe care îl va cere acest lucru de la echipele noastre și nu îl subestimez. Dar, după o săptămână petrecută pe teren, plec din România cu încredere.“

Maroc

„Marocul este cheia viitorului grupului Renault. Marocul este piața noastră comercială numărul 8 la nivel mondial și, cu una din cinci mașini ale grupului construită acolo, este baza noastră de producție numărul 1 din afara Franței. Și plănuim să mergem și mai departe!“

Franța

„Renault Group este o poveste franceză, cu o amprentă industrială franceză și un viitor francez. Și așa trebuie să rămână. În aceste uzine întruchipăm angajamentul francez pentru inovație, reindustrializare și decarbonizare.“

Spania

„Am reafirmat angajamentul pe termen lung al grupului Renault față de Spania: investim în talentele locale, ne întărim operațiunile și ajutăm la construirea unui ecosistem în care inovația și excelența industrială prosperă împreună.“

Turcia

„Vizita mea în Turcia confirmă robustețea amprentei grupului Renault în regiune. Ce stă la baza prezenței noastre aici: oameni foarte bine pregătiți, execuție riguroasă și o pasiune profundă pentru produsele noastre. Aceste fundamente ne alimentează performanța proiect după proiect.“