Viața în orașe: Cetățenii trebuie să-și „recâștige“ orașele ca medii prietenoase de trai, prin trafic pietonal, spații verzi și transport nepoluant

♦ Prioritatea administrațiilor locale în materie de spații verzi, ținând cont de situația actuală, ar trebui să fie păstrarea în condiții bune a celor care există deja și abia apoi să se concentreze pe noi zone înverzite ♦ Este nevoie de corelarea dezvoltării urbane cu infrastructura, pentru a asigura un parcurs logic.

Proiectele imobiliare noi ar trebui să fie însoțite și de investiții în spații verzi, este de părere Gabriel Pleșa, primarul orașului Alba Iulia, scopul fiind alinierea nu doar la cerințele europene, ci și la nevoile oamenilor.

„La noi, de exemplu, va începe construcția unui mall, iar proprietarii s-au angajat să facă și un parc pentru copii și un teren de sport. Negocierile nu au fost ușoare, dar este important că dezvoltatorii unor astfel de proiecte au început să înțeleagă că avem nevoie de aceste zone verzi și oriunde se poate, noi încercăm să venim cu o zonă verde lângă orice fel de investiție, chiar dacă este economică sau imobiliară“, a spus Gabriel Pleșa.

Alba Iulia are în derulare două proiecte de mobilitate urbană, cu o valoare de circa 40 de milioane de euro. Prin acestea, toate bulevardele principale ale orașului se vor remodela, toate zonele vor integra câte un spațiu verde, o pistă de biciclete sau o bandă destinată transportului în comun.

Prioritatea administrațiilor locale în materie de spații verzi, ținând cont de situația actuală, ar trebui să fie păstrarea în condiții bune a celor care există deja și abia apoi să se concentreze pe noi zone înverzite.

„În primul rând, este important să ne orientăm spre a păstra în condiții bune ce avem deja. Noile plantări nu prea mai rezistă și, din acest motiv, la nivel internațional, toată lumea se concentrează pe a păstra ceea ce există, fapt ce presupune o gestionare adecvată. O altă abordare este să vedem unde vrem să ne îndreptăm. De exemplu, strategia verde a Bucureștiului ar trebui să ne spună unde se pot dezvolta «pocket park-uri» (parcuri de buzunar, accesibile – trad.) sau parcuri de mari dimensiuni. O a treia abordare este să înțelegem ce se mai poate face și ce nu se mai poate face având în vedere schimbările climatice“, a spus Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România.

Matei Bogoescu, vicepreședinte domeniul profesie, Ordinul Arhitecților din România, crede că este nevoie de corelarea dezvoltării urbane cu infrastructura, pentru a asigura un parcurs logic.

„Este necesară o schimbare radicală de optică la nivelul administrațiilor, de la orașul destinat mașinilor la orașul destinat oamenilor. Aceasta este o schimbare care s-a accelerat în pandemie, foarte multe orașe europene s-au reorientat către om și către scara umană. A venit timpul ca în sfârșit să recuperăm străzile și spațiul nostru public“, a spus Matei Bogoescu.

Cetățenii trebuie așadar să-și „recâștige“ orașele ca medii prietenoase de trai, iar asta presupune condiții sănătoase, trafic pietonal, spații verzi, transport care să nu polueze. Pentru ca acestea să se întâmple însă, este nevoie de colaborare și de interconectarea proiectelor în rețele, astfel încât rezultatul să fie funcțional.

„O bună tranziție către orașele verzi ar trebui să ia în calcul în primul rând digitalizarea serviciilor publice. Dacă vorbim de București, o digitalizare corectă și bine făcută ar scoate din trafic zilnic sute de autoturisme. În plus, rezolvarea centurilor ocolitoare ar trebui să fie o prioritate pentru decongestionarea traficului din orașe“, a spus Sorin Suciu, senior director în divizia Corporații la Raiffeisen Bank.

Lipsa de investiții și de viziune pentru valorificarea spațiului public duce la efecte precum poluarea alarmantă, iar de multe ori sursele nici măcar nu sunt cunoscute. „Este complicat să lucrezi la soluții dacă nu se cunosc exact sursele poluării. În momentul de față, cel puțin la nivelul Capitalei, noi nu avem inventare de emisii bine făcute, pentru că nu avem date. La Aerlive am descoperit că avem fenomenul de ardere a deșeurilor din jurul Bucureștiului, de care nimeni nu vorbea absolut deloc în spațiul public. La nivel statistic, traficul contribuie cu 60% la poluarea din orașe. În București probabil că procentul se încadrează între 60 și 70%“, a spus Oana Neneciu, director executiv la Ecopolis.

În afară de mașinile electrice, o soluție facilă pentru transport o reprezintă bicicleta sau trotineta, însă infrastructura este un element-cheie pentru acestea, iar aici lucrurile nu stau bine. „Dacă ne referim la infrastructură, putem spune că aici (în București – n. red.) este o infrastructură mai redusă și circa o treime din potențiala cerere o pierdem din această cauză. Este clar că infrastructura ar dezvolta domeniul destul de repede, dar infrastructura durează să fie construită, nu este ceva ce se face de pe o zi pe alta“, a spus Luca Mateescu, manager de operațiuni la Lime, companie de transport alternativ cu trotinetele.

Pe roți funcționează și businessul Sinapseria, care desfășoară activități de curierat pe bicicletă. Sinapseria a dus mersul pe două roți la rang de business și la o cifră de afaceri de aproape 700.000 de euro anul trecut, livrând colete și mâncare pentru clienții care preferă o soluție de transport prietenoasă cu mediul.

„Ne dorim să popularizăm cât mai mult ideea de livrare pe bicicletă. Țintim magazinele online, dar nu numai – lucrăm și cu bănci, cabinete de tehnică dentară, clienți care își doresc o soluție de curierat cât mai ecologică“, a spus Cristian Ionescu, cel care deține businessul Sinapseria.

Dincolo de scopul utilitar, bicicleta rămâne și un instrument de relaxare, iar I’Velo, companie de bike-sharing, continuă în această direcție.

„Lucrăm de multă vreme la standarde și soluții. Din păcate există o oarecare rezistență la nivelul primăriilor în a implementa astfel de proiecte, dar și o lipsă foarte mare de organizare și de know-how. Vorbim de o grămadă de fonduri europene și PNRR și vedem proiecte care sunt făcute pe fugă, în special în orașele mai mici, proiecte care din păcate, chiar dacă vor beneficia de o finanțare europeană, nu vor face decât să implementeze niște soluții care s-ar putea să rămână într-un singur loc și care ar putea să facă mai mult rău decât ne-am aștepta“, a spus Corneliu Belciug, director de programe la I’Velo.

În ceea ce privește mașinile electrice, acolo stimulentele financiare sunt semnificative, dar tot infrastructura este cea care trebuie îmbunătățită.

„Infrastructura pentru mașinile electrice înregistrează un nivel bun în Capitală, dacă ne referim la companiile private, care furnizează soluții de încărcare pentru mașini electrice. Dacă ne referim la administrațiile publice, acolo putem spune că este deficitară, cu sub zece stații de încărcare instalate“, a spus Adrian Săcuiu, managing partner la Volt, un operator de stații de încărcare pentru mașini electrice și hibrid.

Gabriel Pleșa, primarul orașului Alba Iulia: La noi va începe construcția unui mall, iar proprietarii s-au angajat să facă și un parc pentru copii și un teren de sport.

Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România: Strategia verde a Bucureștiului ar trebui să ne spună unde se pot dezvolta „pocket park-uri“ (parcuri de buzunar, accesibile – trad.) sau parcuri de mari dimensiuni.