Verdict necruțător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR: Din cauza lipsei de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor, am ratat toate șansele de a adopta euro mai repede, iar noua țintă va fi 2029

♦ Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, consfințește eșecul României în proiectul adoptării euro mai repede ♦ România ar putea adopta euro după 22 de ani de la aderarea la UE și după 30 de ani de la începerea cotării euro la București.

Următorul raport privind tre­cerea la euro a României va stabili drept țintă anul 2029, deci o amânare cu­mulând 15 ani față de ter­me­nul ini­țial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), este verdictul necruțător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Sentința lui ia în calcul situația din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al țării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergența nominală, care necesită substan­țiale corecții și timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o țintă mișcătoare în România. Inițial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără țintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană și apoi anul 2024, pentru ca următoarea țintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la București, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituțiile și specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-țintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 și 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărții „Capitalism și capitaliști fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria și Croația au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro și în câți­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 și 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­dițiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergență nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea prețurilor, sustenabilitatea finan­țelor publice și a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb și nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplinește toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflației medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referința fiind de 2,7%).

În 2021, inflația anuală poate depăși 7% la final de an, în condițiile în care în octombrie și noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ținta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.