Varianta împărțirii contractului de firme cu același preț mic la licitații publice a căzut: Juridic, în România nu e posibil

Varianta împărțirii contractului era prevăzută în proiectul prin care Guvernul intenționează să clarifice, în perioada imediat următoare, problemele generate de cazurile în care firmele înscrise la o licitație pentru achiziții publice nu pot fi departajate după două încercări.

Astfel, proiectul inițiat în vara acestui an stabilea că firmele care se înscriu, la o licitație publică, cu același preț cel mai scăzut și nu pot fi departajate nici după ce prezintă o nouă propunere financiară vor fi întrebate de către instituția de stat care atribuie contractul dacă acceptă să împartă acest contract înainte ca procedura să fie anulată, în cazul în care împărțirea este posibilă.

“Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanții nu pot fi departajați, autoritatea contractantă are obligația de a solicita, în măsura în care este posibil și mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziție publică, acceptul acestora cu privire la împărțirea contractului”, era varianta din proiect.

Autoritățile au decis însă acum să revină asupra acestei propuneri și au elaborat un nou proiect care stabilește că, dacă firmele care au prezentat același preț cel mai scăzut nu pot fi departajate nici după ce depun o nouă ofertă, licitația va fi obligatoriu anulată, cu argumentul că încheierea contractului este imposibilă, fără ca firmele în cauză să mai fie întrebate dacă acceptă să împartă contractul.

“Autoritatea contractantă solicită ofertanților care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preț egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are prețul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanții nu pot fi departajați, autoritatea contractantă are obligația anulării procedurii de achiziție publică, fiind imposibilă încheierea contractului”, prevede noul proiect.

Contactat de MEDIAFAX, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), Bogdan-Paul Dobrin, inițiatorul celor două proiecte, a arătat că s-a renunțat la varianta împărțirii contractului după ce s-a constatat, în urma discuțiilor cu ministerele implicate, că operațiunea nu este posibilă în România din punct de vedere juridic.

“Exista intenția de a introduce posibilitatea împărțirii contractului, dar concluzia rezultată în urma discuțiilor a fost că, juridic, nu este posibil în România”, a spus Dobrin, precizând că alte state au această posibilitate prevăzută în legislație.

Proiectul în cauză stabilește doar normele de aplicare a legislației achizițiilor publice în vigoare.

Acesta mai prevede că, dacă în cadrul propunerii tehnice sunt constatate anumite omisiuni sau neconcordanțe, acestea pot fi încadrate ca abateri tehnice minore, considerându-se că oferta răspunde în mod substanțial cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, dar numai atunci când estimarea valorică a respectivelor omisiuni sau neconcordanțe nu reprezintă mai mult de 1% din valoarea prețului ofertat în cadrul propunerii financiare, și nici nu influențează clasamentul ofertanților.

Pe parcursul derulării unui contract, retragerea unui contractant din cadrul unei asocieri cu preluarea obligațiilor acestuia de către ceilalți membri ai asocierii și/sau eventualii subcontractanți va fi permisă numai cu acceptul autorității contractante și cu condiția ca operațiunea să nu conducă la modificarea substanțială a contractului, respectiv anularea sau diminuarea angajamentelor asumate de asociere prin oferta depusă.

Invocarea acestei operațiuni va fi posibilă, conform proiectului, “numai în situații de excepție ce o impun”, pentru a nu se ajunge la rezilierea contractului, și nu trebuie să fie efectuată în scopul de a eluda aplicarea legii.