Unu din cinci români apți de muncă, plecat. Ce folos să ai câmpurile pline de roade și oamenii tăi să pribegească, să spele vase în hotelurile de pe Coasta de Azur?

Românii sunt cei mai plecați de acasă. De nevoie am devenit cei mai mobili din Europa, iar dacă acest procent de 20% ar fi peste noapte la nivelul tuturor țărilor din Uniunea Europeană, s-au atinge pragul necesar de mobilitate profesională pentru ca în sfârșit Uniunea Europeană să fie echivalentă din acest punct de vedere cu Statele Unite.

Pragmatic vorbind, din punctul de vedere al alocării eficiente a resurselor, cu cât este mai mare mobilitatea capitalului a bunurilor, serviciilor și a forței de lucru, cu atât eficiența utilizării acestora este mai bună. Și cu cât spațiul geografic unde se exercită această alocare este mai amplu, cu atât economia sa devine mai puternică.

Însă, dacă te întorci acolo unde s-a destrămat țesutul social și este afectată însăși structura familială și socială a societății, în micile orașe și comune ale României, de unde au plecat majoritatea celor care trăiesc astăzi în vestul Europei, ajungi imediat la sursa dezechilibrului.

Oamenii pleacă pentru că în jur, pe o rază de un kilometru, zece kilometri sau 100 de kilometri, nu au unde să lucreze. Cu toate că astăzi se clamează lipsa forței de muncă, realitatea este că prețurile sunt echivalente cu cele din vest, iar salariile sunt de cinci ori mai mici și de aceea oamenii pleacă.

Acest efect de evicțiune, de absorbție de către alte spații a forței de muncă locale în condițiile unor diferențe de nesuportat la nivelul de trai, este practic natural. Este ca în fizică. Gazul comprimat într-un spațiu trece imediat în alt spațiu gol.

Nu trebuie să întrebi prea departe ca să descrii această realitate. „Georgiana, sunt plecați oameni din comuna ta?” „Da”, răspunde o colegă din redacție care vine dintr-o comună din Dâmbovița. „Sunt plecați pentru că nu găsesc de lucru. Înainte lucrau, spre exemplu, la o brutărie, care astăzi nu mai există în comună.” Într-o țară în top trei la producția de grâu în Europa, oamenii mănâncă pâine la pungă sau congelată, inclusiv în mediul rural.

Înapoi în timp cu patru săptămâni. Un hotel în Constanța pe malul mării. La micul dejun, cel mai prost croissant mâncat vreodată, mai precis lăsat nemâncat de către un junior de 12 ani fan al croissantelor. Fin cunoscător, dă verdictul: este croissant vărsat de la mega-discounteri.

Cititi mai multe pe www.zf.ro