UniCredit anticipează o încetinire a creșterii economice, la 4,4% în 2018 și la 3,6% în 2019

Două conflicte potențiale cu instituțiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară și al doilea de natură fiscală. Cele două sunt conectate. Conflictul dintre ramurile executivă și cea legislativă a guvernului pe de o parte și cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica, argumentează analiștii UniCredit. Coaliția de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiției care au atras critici.

Atât timp cât Președintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puținele soluții ale majorității aflate la guvernare ar fi suspendarea președintelui1. O astfel de inițiativă este probabil că ar eșua, deoarece domnul Iohannis are susținerea oficialilor europeni și americani, în timp ce majoritatea votanților l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârșitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituțională) au erodat popularitatea guvernului pe plan intern și au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt mărește riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliția de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiției.

Al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă și de riscul ca deficitele bugetare să depășească 3% din PIB în 2018-19. Coaliția de guvernare încearcă să iși mulțumească votanții în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor și pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susținute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creșterea salariului net, anulând în parte creșterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018.

Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuții de la angajați la angajatori. Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19 deoarece majorările cheltuielilor de asistență socială au fost însoțite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Euorpeană în decembrie, atenționează analiștii UniCredit. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta.