De unde vin profiturile mari ale băncilor. Veniturile băncilor din dobânzi au crescut cu 14% în nouă luni din 2019, apropiindu-se de 14 mld. lei. Cheltuielile cu dobânzile, doar 2,6 mld. Lei

♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienților au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% față de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

Veniturile nete din do­bânzi, cea mai im­por­tantă sursă de profit a băncilor, au continuat să crească în primele nouă luni din 2019, în condițiile ma­jo­rării volumului cre­di­te­lor acordate, dar și ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi creșterea do­­bânzilor la credite, în timp ce sumele plă­tite de bancheri pentru depozite au întârziat să crească în același ritm.

Băncile au încasat în primele nouă luni din 2019 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 13,9 mld. lei, în creștere cu 14,2% față de nivelul încasărilor din primele nouă luni din 2018. Pe de altă parte, cheltuielile instituțiilor de credit cu dobânzile plătite clienților pentru depozite au fost în primele nouă luni de numai 2,6 mld. lei, în creștere cu 28% comparativ cu aceeași perioadă din 2018, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienților au fost în primele nouă luni de 5,3 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Marjele ridicate rămân o trăsătură defi­ni­torie a modelului de funcționare a sectorului bancar românesc, după cum a menționat și BNR în rapoartele publicate.

Veniturile nete din dobânzi au urcat în primele nouă luni la 11,3 mld. lei, după o creștere de 11,4% comparativ cu nivelul din primele nouă luni din 2018.

Creșterea veniturilor din dobânzi ale băncilor a fost influențată în ultimii ani de revigorarea cre­ditării, precum și de re­venirea pe creștere a ROBOR pe piața inter­bancară (care a fost până în acest an indicatorul de referință pentru îm­pru­muturile în lei), ascen­siune venită după o pe­rioadă de mi­nime istorice. ROBOR la trei luni a intrat din toamna anului 2017 pe o pantă ascendentă, de­pă­șind în 2018 pragul de 3% și oscilând în jurul acestui nivel și în primele nouă luni din 2019. Din luna mai 2019 costul împrumuturilor populației nu mai este legat de ROBOR, ci se aplică un nou indice de referință pentru creditele acordate consu­ma­torilor numit IRCC, care este mai scăzut. În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie arit­me­tică a ratelor de dobândă zilnice ale tran­zacțiilor interbancare din ultimul tri­mestru (T4) din 2018 și a fost folosită ca re­ferință în lunile mai și iunie, ur­mătoarea va­loare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea (iulie-septembrie), iar va­loarea de 2,66%, se folo­sește pentru creditele retail în lei luate în ultimul tri­mestru din 2019.

Câștigurile mari obți­nute de instituțiile de credit au fost corelate cu ascen­siunea creditării și a economiei. În primele nouă luni din 2019 creditarea totală a făcut un salt de 7,7% față de aceeași perioadă din 2018, până la un sold de circa 266,8 mld. lei, iar economia României a crescut cu 4,1% la nouă luni, după un avans de 4,7% în primul semestru și un salt spectaculos de 5,1% în primul trimestru din acest an.

Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câștig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Însă și comisioanele sunt o componentă importantă în structura ve­ni­turilor băncilor. Veniturile nete din co­mi­sioane ale băncilor depășeau în primele nouă luni din acest an 3 mld. lei, în creștere cu 1,2% față de aceeași perioadă de anul trecut.

Pe lângă revigorarea creditării, marja mare dintre dobânzile la credite și depozite și îmbunătățirea calității portofoliilor, și veni­turile din comisioane au susținut majo­rarea profiturilor raportate de bănci.

Veniturile nete din dobânzi au reintrat pe creștere din a doua parte a anului 2017. Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit manifestat de-a lungul ciclului creditului, dar și costurilor operaționale mai mari, și volumele reduse au fost și rămân trăsături definitorii ale modelului de funcționare a sectorului bancar autohton, potrivit evaluărilor BNR.

Sistemul bancar românesc, care numără 34 de bănci, a obținut în primele nouă luni ale anului un profit net de circa 5 mld. lei, în scădere cu 12,6% față de câștigul obținut în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale BNR.