Un start-up românesc vrea să știe când cedează podurile – înainte să vedem fisurile

Stăm cu ochii ațintiți pe șantiere și numărăm fiecare kilometru de autostradă care scutește timp bun din viață petrecut pe drumuri. Sau ne bucurăm de fiecare isprăvire a unei lucrări pe cine știe ce șantier din oraș. Astfel, reparațiile necesare pentru lucrările mai vechi nu par o prioritate. SustainStruct, un start-up fondat în vara anului trecut de patru tineri, se concentrează pe poduri și fondatorii își propun ca serviciul dezvoltat de ei să anunțe din timp care elemente de infrastructură vor avea nevoie de lucrări, înainte ca acestea să fie vizibile cu ochiul liber.

Ceasurile inteligente au intrat deja de mult în rutina celor mai mulți dintre cei pasionați de tehnologie. Mai nou, au tot mai mulți adepți în rândul celor care sunt preocupați de informațiile legate de stilul de viață sau de sănătate. Iată însă că și pentru poduri se dezvoltă un produs similar, iar ideea poate fi extinsă și către alte tipuri de construcții.

„SustainStruct a fost fondat în 2025 ca răspuns la o criză clară: infrastructura Europei îmbătrânește mai repede decât bugetele de reparații. Am observat că inspecțiile manuale sunt reactive și subiective, așa că am decis să aducem tehnologia spațială și AI-ul în construcții”, spune Maria Bratcovici, cofondatoare & CMO al SustainStruct. În doar câteva luni, start-up-ul a fost selectat pentru a fi inclus în incubatorul ESA Business Incubation Centre (ESA BIC) al Agenției Spațiale Europene – unul dintre cele mai prestigioase programe europene de incubare pentru startup-uri care transferă tehnologia spațială către aplicații civile și comerciale. În plus, SustainStruct a încheiat un parteneriat științific cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) și a demarat primul proiect-pilot la Podul Porțelanului din Cluj.

Concret, start-up-ul dezvoltă o platformă inovatoare de Structural Health Monitoring (SHM), care transformă podurile în infrastructură inteligentă, sigură și sustenabilă, utilizând date satelitare, senzori și inteligență artificială, povestește Maria Bratcovici. Soluția oferă monitorizare în timp real, permițând detectarea timpurie a degradărilor structurale și prevenirea avariilor majore, alături de analize predictive, ajutând astfel administratorii de infrastructură să ia decizii bazate pe date concrete.

Platforma dezvoltată de SustainStruct combină date satelitare, senzori instalați direct pe structură și algoritmi de machine learning pentru a oferi patru niveluri de servicii: detecție, localizare, evaluare și predicție a degradărilor structurale. Această abordare permite nu doar monitorizarea, ci și anticiparea problemelor, extinzând durata de viață a podurilor și reducând impactul generat de reconstrucțiile premature.

Ideea proiectului s-a conturat în 2024, iar declanșatorul nu a fost doar unul tehnic, ci și unul personal, povestește Maria Bratcovici, care are 22 de ani și este absolventă a Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole din cadrul Universității Tehnice de Construcții din București. Un moment de cotitură l-a reprezentat prăbușirea podului peste râul Siret, din județul Neamț, în 2022, „un eveniment care a atras atenția publică asupra unei realități incomode: infrastructura din România este adesea exploatată până la limită, fără mecanisme eficiente de avertizare timpurie”, completează ea. Acest incident nu a fost perceput ca un accident izolat, ci ca simptomul unui sistem. Un pod relativ nou, inaugurat recent, s-a prăbușit brusc, în lipsa unor semnale publice prealabile care să indice un risc iminent. „Pentru mine, acel moment a fost un trigger și a evidențiat o vulnerabilitate majoră: dependența aproape exclusivă de inspecții punctuale și evaluări reactive, în locul monitorizării continue, bazate pe date obiective.”

BIO
Maria Bratcovici, COFONDATOARE &CMO al SustainStruct

• A fondat alături de alți trei asociați start-upul SustainStruct în vara anului trecut.

• A absolvit Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole din cadrul Universității Tehnice de Construcții București și a urmat și cursurile Minor în Coastal Development and Sustainable Maritime Tourism, cu accent pe dezvoltarea durabilă a zonelor costiere și infrastructura maritimă. Își continuă formarea academică prin două programe de master.

• Este membră al Asociației Profesionale de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS).

În alte domenii, structuri extrem de complexe sunt monitorizate permanent, prin sisteme redundante, date și modele predictive. Această diferență de abordare i-a generat o întrebare fundamentală: „De ce acceptăm ca infrastructura critică, utilizată zilnic de mii de oameni, să fie monitorizată mai puțin riguros decât altele?”

Astfel, spune ea, SustainStruct s-a născut la intersecția dintre un eveniment real (cu impact public major, care a demonstrat fragilitatea sistemului actual), expertiza tehnică a echipei și convingerea că astfel de prăbușiri nu sunt inevitabile, ci pot fi prevenite prin monitorizare continuă și analiză predictivă. „Proiectul a fost gândit încă de la început nu ca o reacție punctuală, ci ca o soluție structurală la o problemă sistemică: transformarea modului în care podurile și infrastructura critică sunt evaluate, întreținute și protejate, înainte ca siguranța publică să fie pusă în pericol.”

Primul pas, spune tânăra, a fost o analiză structurată a stării infrastructurii de poduri din România și UE, a cadrului legislativ (obligația monitorizării structurilor critice), a pieței de SHM și a barierelor de adopție (costuri, complexitate, lipsă de flexibilitate). „Această etapă a confirmat existența unei nevoi reale și insuficient adresate”, potrivit Mariei Bratcovici. Ulterior, adaugă ea, a fost construit conceptul tehnologic al platformei: combinarea datelor satelitare cu senzori in-situ, dezvoltarea unei platforme software care să integreze date eterogene, definirea celor patru niveluri de servicii, de la detecție la predicție, și planificarea utilizării modelelor inginerești FEM (Finite Element Model) și a digital twins în fazele avansate. „Punem accentul pe cost-eficiență, modularitate și posibilitatea de scalare”, susține tânăra antreprenoare.

Tot ea povestește că echipa este multidisciplinară, cu specialiști cu vârste cuprinse între 22 și 40 de ani, care reunesc un mix de competențe esențiale pentru deep-tech. Nucleul echipei reunește expertiză în inginerie civilă – Maria Bratcovici și Petre Frățean (ambii absolvenți ai Universității Tehnice de Construcții din București), inginerie software și machine learning – Iulian Peca, IoT și DevOps – Aleksandr Aksenov, și AI & project management – Yusra Al-Khazraji. „Avem experiență internațională și o viziune comună de a conecta inovația cu nevoile reale ale infrastructurii. În plus, beneficiem de validare științifică prin parteneriatul cu prof. dr. ing. Mihai Nedelcu de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Perspectiva inginerească este esențială pentru proiect, deoarece asigură faptul că SustainStruct nu rămâne un produs pur digital, ci este ancorat în realitatea fizică a structurilor, în mecanismele reale de degradare și în cerințele normative din construcții”, afirmă Maria Bratcovici.

Până în prezent, dezvoltarea proiectului s-a bazat pe o combinație de resurse proprii și finanțare strategică. Susținerea Agenției Spațiale Europene (ESA), prin programul ESA BIC Hessen, se traduce atât în finanțare (equity-free) în valoare de 50.000 de euro, cât și în acces la o rețea tehnică de elită. „Această validare timpurie este crucială pentru un startup de tehnologie hard. Modelul nostru de business vizează venituri recurente din abonamente SaaS și instalări hardware”, potrivit tinerei antreprenoare.

SustainStruct se află în faza de validare în teren (MVP/Pilot). „Implementăm acum platforma pe Podul Porțelanului, unde testăm senzorii și algoritmii în timp real”, spune antreprenoarea. Conform acesteia, potențialul este imens: doar în România sunt peste 5.000 de poduri care necesită monitorizare, iar piața globală de SHM (Structural Health Monitoring) este estimată la 1,5 miliarde de euro. În acest domeniu, există în prezent o schimbare fundamentală de paradigmă. Până acum, norma a fost mentenanța reactivă, bazată pe inspecții manuale. Tendința actuală este digitalizarea completă: trecerea de la evaluări subiective, făcute „ochiometric”, la date precise, colectate continuu. „Administratorii de infrastructură încep să înțeleagă că nu mai pot gestiona mii de poduri îmbătrânite prin metodele secolului trecut și că tehnologia este singura soluție pentru a respecta noile standarde de siguranță.”

Tânăra spune că, în mod tradițional, multe probleme ale podurilor sunt descoperite prea târziu, în urma unor inspecții vizuale rare. „Noi, la SustainStruct, detectăm deplasări anormale, vibrații neobișnuite și modificări de comportament structural, cu ajutorul senzorilor care identifică semnale timpurii de degradare, înainte ca acestea să devină periculoase, reducând semnificativ riscul de avarii majore sau accidente”, punctează Maria Bratcovici.

În fazele avansate ale platformei, SustainStruct integrează modele inginerești de tip Finite Element Method (FEM) și digital twins probabilistici, care permit o înțelegere profundă a comportării structurale reale a podurilor monitorizate. Tânăra mai spune că podurile sunt structuri critice expuse constant la factori precum traficul greu, variațiile mari de temperatură și fenomenele extreme, cum ar fi ploile, inundațiile, vântul sau cutremurele, motiv pentru care necesită monitorizare 24/7 și un istoric complet al modului în care structura se comportă în timp. „Pe scurt, instalăm «smartwatch-uri» podurilor. Platforma noastră monitorizează sănătatea structurală printr-un sistem hibrid, crescând astfel siguranța prin trecerea de la reacție la predicție, oferind patru niveluri de servicii: detecție (identificăm microfisuri și vibrații anormale), localizare (arătăm zona afectată pe modelul 3D), evaluare (calculăm severitatea degradării) și predicție (estimăm evoluția siguranței în timp, prevenind colapsul).”

Planurile pentru 2026 vizează finalizarea proiectului-pilot din Cluj și validarea completă a datelor colectate. Pe termen mediu, fondatorii își doresc să extindă soluția către alte tipuri de infrastructură critică, precum baraje sau tuneluri, dar și către clădiri. Din perspectivă de business, obiectivul principal în faza inițială este atingerea viabilității operaționale, prin validarea pieței și implementarea cu succes a proiectelor-pilot, mai degrabă decât maximizarea profitului pe termen scurt, potrivit antreprenoarei.

„Pe termen mediu, vizăm creșterea progresivă a veniturilor, prin extinderea portofoliului de active monitorizate, diversificarea serviciilor de monitorizare structurală și dezvoltarea componentelor predictive cu valoare adăugată ridicată. Modelul de business este construit astfel încât să permită reinvestirea unei părți semnificative a veniturilor în cercetare și dezvoltare, pentru a susține inovația tehnologică și avantajul competitiv”, declară antreprenoarea.

Pe termen lung, fondatorii urmăresc atingerea unei profitabilități stabile, susținută de economii de scară, automatizarea proceselor și internaționalizarea serviciilor, cu accent pe piețele europene. Așteptările financiare sunt aliniate cu misiunea companiei de a contribui la creșterea siguranței infrastructurii critice, reducerea costurilor de mentenanță și optimizarea deciziilor investiționale pentru beneficiarii finali.

În ceea ce privește oportunitățile, antreprenoarea observă că fondurile europene alocate infrastructurii reziliente creează momentul perfect pentru adopția tehnologiei, însă provocarea ține de mentalitate. „Cel mai mare competitor al nostru, ca volum, este statu-quo-ul: acele inspecții manuale, vizuale, care sunt subiective, reactive și realizate la ani distanță unele de altele. Concurăm, practic, împotriva unei mentalități care încă tratează monitorizarea ca pe un lux, nu ca pe o necesitate critică. Misiunea noastră este să educăm piața, pentru că prevenția digitală este mult mai ieftină decât reparația de urgență”, conchide Maria Bratcovici.