Un român, un polonez și un neamț își fac un credit la bancă. Cât va plăti fiecare după 30 de ani. Diferențele sunt halucinante

Persoanele fizice și companiile din România plătesc dobânzi duble la credite față de alte țări din UE, cu toate că inflația s-a înjumătățit.

România, alături de alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est, precum Polonia și Ungaria, are printre cele mai ridicate dobânzi comparativ cu țări europene mai dezvoltate din Europa.

În ultimul an inflația s-a înjumătățit în România, coborând sub 5%, însă BNR a menținut vineri dobânda-cheie la 6,5%, la ultima ședință de politică monetară din acest an. În consecință, și dobânzile pe piața interbancară, și dobânzile la credite vor rămâne în continuare mari în perioada următoare pe piața românească.

Conform unei simulări realizate de AVBS pentru ZF, pe zona creditelor ipotecare dobânda medie în România este de 4,99%, în timp ce în zona euro nivelul este la 3,59%, în Polonia dobânda medie la ipotecare se află la 7,1%, în Ungaria la 6,79%. La cealaltă extremă, în Germania, dobânda la ipotecare este de doar 3,5%, iar în Bulgaria la 2,8%.

În aceste condiții, românii ajung să plătească rate bancare cu 500-800 lei mai mari decât vecinii europeni pentru că țările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria și Polonia conduc topul dobânzilor ridicate, potrivit AVBS Broker de Credite.

Dacă la creditele ipotecare România pare că nu se află totuși  la un nivel cu mult mai mare, la creditele de consum doar Ungaria are un nivel al dobânzii medii peste cel al României, respectiv 10,99%, în timp ce România are 7,9%, media zonei euro este de 7,75%, Polonia are 7,5%, Germania are 5%, iar Bulgaria are 6,25%.

O întrebare care preocupă românii este de ce băncile de pe piața locală dau credite cu dobânzi duble față de alte țări?

Valentin Anghel, CEO al AVBS Broker de Credite, a explicat că dobânzile ridicate sunt influențate de mai mulți factori, pe lângă inflație, precum riscul de țară mai mare, deficitul bugetar considerabil.

„Chiar dacă inflația a scăzut, România continuă să se confrunte cu riscuri sistemice, cum ar fi un deficit bugetar considerabil și un risc de țară perceput ca fiind mai mare decât în țările dezvoltate. În plus, rata de dobândă de referință a BNR rămâne la un nivel mai ridicat pentru a descuraja deprecierea monedei și pentru a menține stabilitatea financiară. Costul ridicat al împrumuturilor este astfel o reflecție a condițiilor economice interne și a încercării de a asigura o stabilitate macroeconomică pe termen lungî, a spus Valentin Anghel pentru ZF.

Deși soluția aparent ar sta în reducerea dobânzilor, pentru ca România să fie la un nivel comparabil cu alte țări din zona euro, de exemplu, pentru a se întâmpla acest lucru ar fi necesară o îmbunătățire semnificativă a situației economice și fiscale din România, a mai adăugat el.

„Aceasta ar presupune reducerea deficitului bugetar, creșterea ratingului de țară prin reforme economice sustenabile și asigurarea unui climat economic stabil și predictibil. Reducerea riscului de țară și a instabilităților economice și politice ar permite o scădere graduală a dobânzilor pe termen lung“.