Un producător internațional de produse farmaceutice amenință scoaterea de medicamente din România

Martine Draullette conduce de aproximativ doi ani divizia de farmaceutice a grupului Roche. S-a adaptat ușor la stilul de viață de aici și, în același timp, s-a familiarizat și cu punctele fierbinți de pe agenda jucătorilor din industrie: lipsa de strategie din sănătate și clawback-ul. Care este atitudinea ei în abordarea acestora?

“Când ajungi în București, ca străin, este foarte ușor; oamenii au foarte bune abilități de comunicare în limbi străine, așa că nu există nicio barieră. Sunt sigură că este mult mai ușor să sosești aici, decât să ajungi în Paris, unde oamenii nu vorbesc limba engleză atât de mult“, descrie Martine Draulette experiența sosirii la în București, în urmă cu aproximativ 19 luni. Ea conduce divizia de farmaceutice a Roche România, care produce medicamente folosite în tratarea cancerului precum Avastin, Herceptin sau Tarceva. Compania a ajuns la afaceri de 611 de milioane de lei în 2015, potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim; compania nu își comunică rezultatele, iar oficialii pun această decizie pe seama unor clauze de confidențialitate internaționale.

De profesie expert contabil, Martine Draullette și-a început cariera la PwC, unde a lucrat vreme de 12 ani. La Roche s-a angajat cu aproape două decenii în urmă, ca șef al departamentului de contabilitate și raportare financiară; în 2004 a fost numită director financiar pentru filiala din Franța a companiei, iar mutarea în România a fost următorul pas. A lucrat în Paris în majoritatea funcțiilor deținute, doar în perioada de la PwC a petrecut un an în Regatul Unit. „Trebuie să iei experiența de expat ca pe un proiect personal. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi întreb pe copii ce părere aveau despre mutarea în România; pentru soțul meu alegerea a fost ușoară, fiindcă nu mai lucrează și s-a bucurat că vom avea o nouă experiență. Oportunitatea a venit într-un moment al vieții noastre personale în care am putut să o acceptăm“, explică Draulette, ai cărei copii sunt studenți în Franța și pentru care decizia mamei lor a echivalat cu mai multă independență.

Draulette mărturisește că nu știa deloc România înainte de a venit aici și avut parte de surprize plăcute: „Aveam prejudecăți legate de această țară, dar integrarea a fost foarte ușoară, viața este ca în oricare alt oraș european în București“. Pasionată de drumeții, a vizitat Brașovul, Sighișoara, Sibiul și orașele mari în care compania are centre de oncologie. „Nu am vizitat mai multe fiindcă nu îmi place să conduc, iar aici durează destul de mult să ajungi dintr-un loc în altul“, explică CEO-ul Roche, care evită chiar și traficul din București, mergând pe jos 40 de minute zilnic spre birou. 

Aprecierile ei nu sunt la fel de pozitive atunci când vorbește despre mediul de afaceri local. „Nu este predictibilitate, în special în domeniul sănătății, unde nu văd o strategie pe termen lung, cu un plan de investiții coerent, așa că este foarte complicat pentru o companie să opereze în aceste condiții: am avut câțiva miniștri ai sănătății doar în ultimele luni. Este foarte dificil să iei decizii bune, inteligente, dacă nu îți planifici activitățile pe termen lung.“ Astfel, spune că modul în care evoluează Roche este strâns legat de aceste condiții: „Prin urmare, pot afirma că pe piața locală nu este posibil să avem un business sustenabil din cauza modalității de taxare a  medicamentelor“.

Martine Draullette se referă la taxa de clawback, aplicată în industria farmaceutică și care presupune ca producătorii de medicamente să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătătate cu un procent din vânzări. Taxa a fost adoptată în 2011 și reprezenta inițial între 5 și 11% din veniturile realizate de companiile farmaceutice prin vânzarea produselor. În prezent însă, procentul a ajuns la peste 20%, potrivit reprezentanților pieței. De altfel, ei solicită prin intermediul asociațiilor care îi reprezintă mai multă transparență în procesul de calculare al taxei clawback, în contextul menținerii unui nivel nejustifcat de mare al cuantumului, din perspectiva industriei de profil.

În ce privește reducerea anuală a prețurilor medicamentelor, Draullette consideră că aceasta nu reprezintă o problemă în sine, România fiind una dintre țările cu cel mai mic PIB din UE, pentru care este normal să existe de prețuri mici. Potrivit unui proiect recent de hotărâre de guvern, prețurile medicamentelor care au fost inovative, dar al căror patent a expirat și au fost copiate de generice, eliberate pe bază de rețetă, vor scădea cu 35%, treptat, în următorii trei ani, primul prag de 10% urmând să fie aplicat de la 1 martie 2017. În România, prețul medicamentelor este cel mai mic din Uniunea Europeană și, spun companiile de profil, există riscul ca schimbarea să ducă la lipsa medicamentelor generice de pe piață.

Potrivit CEO-ului Roche, problema industriei este legată de prețurile scăzute, ci de taxa clawback, adăugată celor mai scăzute prețuri din Europa. „Din cele 12 țări în care suntem prezenți în Europa, în care se află atât țările vestice, precum Germania, dar și vecini precum Bulgaria, fiecare piață găsește soluții pentru a reduce prețurile. Când vine vorba despre medicamente cu tradiție pe piață, prețurile sunt deja scăzute, iar în România sunt cel mai scăzute, așa că dacă aplici taxa de clawback acestor prețuri extrem de scăzute, pentru câteva dintre aceste medicamente se va ajunge la un preț mai mic decât costul de producție, iar acest lucru nu este sustenabil.“  Draulette apreciază că taxa de clawback va ajunge, în medie, până la finalul anului, la peste 20%, astfel că pentru anumite medicamente se va ajunge la un preț mai mic decât costul de producție.

Prețul medicamentelor și taxa de clawback – un subiect arzător pe piața farma din România sunt puse de Draulette în contextul investiției în dezvoltarea unui singur medicament: pentru un medicament biologic, este vorba despre o investiție de 2 miliarde de euro, 7 milioane de ore de muncă, cu mai mult de 400 de cercetători.“

În pofida acestei situații, spune că în prezent compania se pregătește de lansarea a două medicamente pentru boli rare care vor fi disponibile imediat ce vor termina procesul de aprobare. „Este vorba însă despre boli rare, pentru care există un proces de evaluare mai favorabil, pentru celelalte suntem blocați în proces – atunci când vine vorba de cele condiționate, este o altă poveste, câteva dintre medicamentele noastre nu au fost suficient de bune pentru că se pare că întregul proces de evaluare este făcut pe criterii economice și nu pe criterii medicale.“