Un meteorit cultural: jurnalul secret al lui Carl Gustav Jung

În 1913, elvețianul C.G. Jung devenise deja un nume cunoscut în lumea psihiatriei. Îl întâlnise pe Freud, părintele psihanalizei, colaboraseră și deveniseră prieteni. Divergențele doctrinare aveau însă să-i despartă în curând, devenind manifeste cu prilejul unui voiaj pe care cei doi l-au făcut împreună, la invitația unor universități din Statele Unite. Jung se însingurează și cade pradă unei acute crize interioare, cu complicații în pragul patologicului, pe care începe s-o exploreze, s-o descrie și s-o analizeze cu minuție.

Toate reflecțile sale din această perioadă, dar și mult după tămăduirea sa treptată, până în 1930, aveau să fie consemnate într-un volum de taină – “Liber novus”. Caligrafiate artizanal, cu grija unui călugăr medieval și însoțite de enluminuri și desene personale pe file de pergament, aceste cartografii ale inconștientului aveau să se adune într-un obiect masiv (care ajunsese să atârne 12 kg!) și să fie finalmente legate în piele roșie (de unde și numele care avea să-i fie ulterior atribuit).

Păstrată departe de privirile discipolilor și chiar de ale prietenilor, “Cartea roșie” avea să fie, după moartea maestrului, zăvorâtă de către moștenitorii acestuia în seiful unei bănci elvețiene până spre anii ’90, când un istoric britanic al psihanalizei, Sonu Shamdasani, începe niște îndelungi și anevoioase negocieri pentru scoaterea ei la lumină. După traducerea din germană a textelor și prelucrarea digitală a filelor de manuscris, cartea avea să devină bun public după aproape 100 de ani (în 2009), interval în care nu fusese contemplată decât de către o mână de oameni.

Închizând, in nuce, în paginile sale ceea ce avea să devină psihologia analitică jungiană, cu toate conceptele ei originale, de la inconștientul colectiv la arhetipuri, uriașa carte despre jungla psihismului uman, despre miturile omenirii și științele oculte a ieșit în sfârșit din mitologia în care s-a înconjurat, devenind un obiect tangibil care va face fericiți milioane de admiratori și devotați ai profesorului, care o râvniseră și care doar aveau știință de existența ei.

C. G. Jung, “Cartea roșie”, introducere și îngrijire de Sonu Shamdasani, Editura Trei, București, 2011