Un exercițiu de imaginație în care 84 de adolescenți conectați, critici și creativi vor reprezenta România următoarelor generații

“În iunie 2014, colegul meu, Virgil Godeanu, și-a pictat vanșii vechi. Mie mi-au plăcut așa de tare încât l-am rugat să-i picteze și pe ai mei. Așa a apărut ideea din spatele Go-style. În următoarele două zile, am creat pagina de Facebook și e-shop-ul (www.go-style-2.shopmania.biz), într-o săptămână am avut prima comandă și după ea au urmat multe altele. Pentru acest an, avem în plan o prezentare de modă în cadrul unui fashion show, câteva colecții sezoniere (Summer Festivals, Back to school și First snow), atragerea a 65 de clienți noi și 12.000 de like-uri pe Facebook, iar pe termen lung proiectul va evolua într-o platformă națională de magazin online free source deschisă adolescenților întreprinzători din România sau, în cel mai rău caz, va eșua într-o vânzare profitabilă către un grup din industria textilă care își dorește o intrare abruptă pe piața de teenage fashion.“

Cristina Pogorevici vorbește în termeni de trecut, prezent și viitor despre proiectul ei antreprenorial de parcă antreprenoriatul ar fi ceva ce face de când lumea. De fapt, lumea ei a început în urmă cu 16 ani, iar magazinul său online îi ocupă cam 15% din timpul unei zile, după cum ea însăși estimează. Își împarte ziua în procente: „50% școală (este în clasa a zecea la liceul Lazăr), 15% Go-style, 10% familie, 10% prieteni, 10% voluntariat, 5% lectură & internet“, vrea să studieze la Columbia University, cântă la pian, predă engleză copiilor, nu are medii sub 9 și spune că, în general, se implică doar „în activități care îi cizelează personalitatea“.

Citiți și: Tinerii care vor conduce România

Senzația din preajma celor 84 de adolescenți selectați de Școala de Valori pentru proiectul Excepționalii este că România mai are o șansă, că generațiile care s-au născut odată cu revoluția tehnologică și care au o inteligență emoțională superioară au capacitatea de a schimba lumea din jurul lor. Suntem însă perfect conștienți că atât cei 84 de excepționali, cât și alte zeci sau sute ca ei care nu au participat la proiect, se încadrează într-o categorie diferită față de media vârstei lor. În România sunt acum, conform Institutului de Statistică și unor studii ale UNICEF, aproape 1 milion de adolescenți cu vârsta între 15 și 18 ani, dintre care 19% au abandonat școala, 90% se uită în medie șapte ore pe zi la televizor ori stau pe internet, iar rata de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns în 2014 la 55% (crescând de la 44% în 2012). 

„Cel mai prost stau la capitolul viață personală deoarece nu am timp de așa ceva“, se situează direct în partea opusă a spectrului despre care vorbim Teodora Agarici, o adolescentă de 17 ani care își organizează ziua de după școală, unde termină cursurile la 12:30, între teme și activitatea din diverse centre sociale sau de plasament unde predă copiilor engleză, iar seara și-o împarte între revista LZR, unde în prezent conduce departamentul de comunicare & PR, traduceri pentru filme, ca voluntar în cadrul asociației Macondo, sau internshipul din cadrul NexT Film Festival.

„Nu prea petrec timp cu prietenii mei în timpul săptămânii, ci doar la sfârșit de săptămână. Cu familia petrec de asemenea foarte puțin timp, cam 10% din totalul de activități al unei zile“, spune Adelin Torge, un băiat serios cu ochelari de hipster care și-a făcut deja un portofoliu frumos de clienți din toată lumea, cărora le desenează sigle sau le face pagini web. Adelin a lansat un joc pentru mobil și a construit o platformă pentru construcția de pagini web, iar acum lucrează la o aplicație pentru mobil/PC, un soi de minirețea de socializare axată pe informații de cultură generală. Când era mic, Adelin visa să ajungă gimnast. În clasa a noua a descoperit informatica și s-a îndrăgostit foarte repede de ea: „Am început să caut cât mai multe informații, am început să fac cursuri de programare online și cred că, din totalul de cunoștințe în domeniul programării, 80% le-am deprins singur, în fața calculatorului. De aceea, cei mai buni prieteni ai mei sunt persoanele care mă susțin în ceea ce fac, care mă sfătuiesc și mă ajută la nevoie“.