Un clujean de 38 de ani a construit o afacere de 5 milioane de euro cu 300 de angajați și birouri în două țări

La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiș conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activități în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc ușoară, și a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajați, un birou la Londra și o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

“În cel mai pesimist caz, creșterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri și să creștem cu 25% numărul de angajați (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiș, director executiv al Active Power Solutions. Grupul are acum circa 300 de angajați și a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

Absolvent al Facultății de Calculatoare de la Cluj (1999), Chiș a lucrat vreme de doi ani și jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziții și funcții, de la agent de vânzări la director tehnic, programator sau project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA. Un bun prieten îi spusese că pleacă în Statele Unite peste două săptămâni și s-a hotărât brusc să-l însoțească. În numai două săptămâni, înaintea plecării, în cadrul programului Work & Travel, a găsit o slujbă trimițând câteva mailuri și susținând un interviu telefonic. „Nici bani de bilet nu aveam, am împrumutat. A fost o experiență interesantă“, povestește el acum despre aventura în SUA, unde vreme de patru luni a trecut prin tot felul de joburi, de la muncă necalificată până la domeniul în care profesa deja în țara natală.

Nu și-a dorit însă să rămână acolo, deși ocazia se ivise, iar la revenirea în țară a vrut să se întoarcă la același loc de muncă de unde plecase. Un alt prieten primise pe parcursul celor patru luni cât Chiș fusese plecat o mărire de salariu de 20%, iar clujeanul voia să fie remunerat la fel, dar managerul i-a spus că nu are cum. A replicat atunci că în acele condiții nu dorește să rămână, pentru că valoarea sa ca angajat era aceeași, chiar dacă argumentul angajatorului fusese că suma se lega nu doar de valoare, ci și de constanța la locul de muncă. „În momentul re-spectiv nu am înțeles despre ce este vorba, și când am ieșit din birou am spus că o să fac o firmă care să fie mai mare decât aceea“, își amintește antreprenorul. Și așa a și fost.

„Am început firma fără să știu de unde să o apuc, știam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta același lucru care îl făceam și ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluții pentru client, de la ERP și CRM până la aplicații complexe în domeniul financiar.“ Fără să aibă bani, îi era clar că trebuie să găsească rapid un client, dar nu știa legislație, aspecte financi-are sau contabile. În primele două-trei luni a stat acasă și s-a jucat, încercând să se liniștească și să găsească o variantă de acțiune, iar la un moment a venit un prieten care i-a spus că are un client cu o imprimantă stricată, căreia nu reușea să-i dea de cap.

„Am mers și am stat două sau trei zile până am înțeles ce nu funcționa, dar nu știam cu cine am de-a face, cine e cli-entul respectiv, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari firme de arhitectură din Transilvania și care a devenit primul cli-ent.“ Arhitecții au fost plăcut surprinși, dat fiind că imprimanta era scumpă, costa în jur de 50.000 de euro, și nici măcar firma care le-o vânduse nu reușise să o repare. „Cei doi asociați ai firmei au fost așa entuziasmați încât mi-au propus să rămân“, povestește Chiș despre începuturile sale ca antreprenor. A început să le configureze calculatoarele, să lucreze la rețea, să facă mici aplicații de soft. „Emoționant a fost momentul în care mi-au spus: «Cătălin, cred că e momentul să facturezi»“. Lucra deja de două luni, timp în care nu luase niciun ban, și își amintește că nu avea nici măcar bani de transport, motiv pentru care mergea pe jos 4-5 km; „stăteam până dimineața cu unul dintre ei, alt workaholic, și dimineața la 5 mergeam pe jos acasă, că nu aveam 3, 5 sau 7 lei să iau taxiul“. Surprins a fost și pentru că i-au întors factura, spunându-i să dubleze suma, de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru două luni. „Mi s-a părut foarte mult. De acolo am început totul.“

Și al doilea client are o poveste. Primea deja bani constant de la firma de arhitectură „și am început să prind încredere în mine, că ceea ce fac e bine și munca mea e apreciată“. Într-o zi, negocia cumpărarea unui calculator și lângă el era un domn care voia să cumpere mai multe calculatoare, pentru o rețea. L-a auzit ce vorbește și, încredințat fiind că poate să lucreze pentru el, l-a așteptat afară, i-a dat o carte de vizită și i-a spus: „Cred că te pot ajuta“. Mai făcuse în facultate proiecte similare, „iar pentru el am făcut o rețea de calculatoare într-un internet cafe din orașul natal“; au urmat apoi și alte spații, iar antrepre-norul a găsit mai ușor clienți și proiecte.

În martie 2001, la câteva luni de la începerea colaborării cu firma de arhitectură, a angajat primul om, iar cifra de afaceri din primul an a fost cam 1,7 milioane de lei. „Un an mai târziu depășea deja 3 milioane de lei. E relativ simplu să crești când ai o bază mică“, argumentează antreprenorul, al cărui grup de firme a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 12 ori mai mare decât în primul an de activitate.