Trei francezi s-au îndrăgostit de România, iar acum fac afaceri cu vin în valoare de 100.000 de euro
În căutarea vinului pierdut.Prozatorul francez Marcel Proust nu a ajuns niciodată pe dealurile de la Corcova, însă le-a evocat în scrierile sale și i-a convins pe trei investitori din Hexagon să vină aici să își încerce norocul cu o podgorie de doar 15 hectare. Tot el i-a inspirat să aleagă numele vinului, Catleya, orhideea care este simbolul iubirii în opera lui Proust.
Un oenolog francez a venit în România acum mai bine de un deceniu și s-a îndrăgostit de vinul local, motiv pentru care și-a convins doi conaționali – un coach personal și proprietarul unui chateau din zona Bordeaux – să investească într-un domeniu din județul Mehedinți. Povestea domeniului de la Corcova merge însă mult înapoi în timp, când prințul Anton Bibescu se îndrăgostește de această zonă binecuvântată de vreme și de natură pentru cultura vinului și începe aici producția de vin. „Bibescu, prințul multitalentat de origine româno-francofilă, a fost cel ce a hotărât să-și extindă via (…) pe dealurile de la Corcova. Proust, admirator și bun prieten al lui Bibescu, a dorit să i se alăture la Corcova, dar boala l-a împiedicat să călătorească. Evocarea acestui loc a rămas însă prezentă în scrierile sale, ba chiar Bibescu a inspirat unul dintre personajele principale din romanul «În căutarea timpului pierdut»“, povestește Laurent Pfeffer, oenologul francez care se află în spatele vinului premium Catleya produs în zilele noastre pe dealurile de la Corcova.
Laurent Pfeffer a venit pentru prima dată în România în 2003 într‑un schimb de experiență la Târgu Bujor. Era student la facultatea de agronomie și oenologie din Bordeaux, Franța, când i s-a propus, lui și unui coleg, să vină timp de cinci luni în România pentru un studiu. A acceptat provocarea și nu doar că s-a îndrăgostit de România, dar și-a dat și seama de potențialul uriaș de business pe care îl are piața locală, așa că s-a întors acasă convins să revină. „Aveam un coleg care avea experiență în domeniu și dorea să facă o investiție în străinătate. I-am propus să vină în România și a acceptat.“ În 2007 Laurent Pfeffer s-a întors așadar în România, unde și-a înființat o firmă împreună cu fratele său și cu prietenul lor. Alături de Laurent Pfeffer, în proiectul Catleya mai sunt implicați alți doi acționari. Frédéric Vauthier este proprietarul Château-ului Lucas din Lussac Saint-Emilion (Bordeaux), cu o suprafață de 20 de hectare. El reprezintă totodată generația de producători de vin cu numărul 18 de pe acest domeniu. „Cu o experiență solidă de mai bine de 15 ani, atât în vie, cât și în cramă, el este cel care a sugerat orientările tehnice ce se regăsesc în domeniul Catleya.“
Al treilea acționar este Dominique Pfeffer, specialist în vânzari în domeniul informatic, coach personal și de echipă și amator de vinuri. El a descoperit România cu ocazia unei călătorii în vederea găsirii unui teren. „El este fratele meu și este cel care se ocupă de promovarea vinurilor atât în Franța, cât și în străinătate“, îl prezintă antreprenorul care a decis să mizeze pe România.

Cei trei au căutat inițial un teren în zona Târgu Bujor, pe care Laurent Pfeffer o cunoștea deja, însă nu au găsit, așa că au luat țara „la pas“. Atunci oenologul francez l-a cunoscut pe Șerban Dâmboviceanu, care deținea 25 de hectare la Corcova. Acesta l-a angajat și totodată l-a ajutat să găsească domeniul actual. „Am decis astfel să mă stabilesc aici pentru a înființa o plantație viticolă și a fonda domeniul Catleya. În paralel, din 2007, colaborez ca director tehnician vie și cramă pentru domeniul Roy & Damboviceanu.“
Cei trei investitori francezi au cumpărat un teren de 15 hectare și au început investițiile. Vinificarea se face încă în crama domeniului Roy & Damboviceanu. Cei trei au investit până acum 350.000 de euro în domeniul Catleya din Mehedinți, atât din fonduri proprii, cât și din subvenții de la stat primite pentru replantare. „Am cumpărat și o clădire, un fost atelier mecanic, pe care vrem să o transformăm în cramă. Vom încerca să accesăm și fonduri UE pentru a face rost de cei 150.000-200.000 de euro necesari pentru utilaje și pentru a pune crama pe picioare. Vrem ca în 2016 să îi dăm drumul.“
Oenologul din Hexagon spune că nu vrea să crească foarte mult businessul și consideră că 20-25 de hectare de viță de vie sunt suficiente pentru a putea păstra esența businessului. În Franța, spre exemplu, domeniile încep de la 5 hectare și merg până la câteva sute. Media este însă tot undeva la 15-20 de hectare. „Mi-amintesc că atunci când am venit aici în 2003 erau foarte puține crame, deși potențialul era uriaș. M-am gândit atunci la Franța și la zona Bordeaux, unde nu mai ai loc să investești și unde orice depășește 25 de hectare este deja un domeniu mare.“ În caz că ar vrea să se extindă, celor trei le-ar plăcea să o facă tot în împrejurimi, deși momentan este dificil deoarece terenurile rămase sunt fărâmițate, existând de asemenea probleme de succesiune în cazul unora.
România are circa 180.000 de hectare cu viță-de-vie grupate în 37 de podgorii, din care doar 28% se află în circuitul economic, diferența făcând loc apariției de noi producători de vin, noi branduri și specialiști testând producția și piața în fiecare an.
Cu acest nivel al suprafeței ocupate cu viță de vie, România se află pe locul 5 în Europa și pe locul 11 în lume, iar potențialul viticol și fondurile UE, care pot acoperi până la 75% din investiții, atrag noi investitori, în special cei străini.
