Trei ani de război: Liderii europenii s-au întâlnit la Kiev într-o reuniune de susținere a lui Zelenski, mai ales acum, când Donald Trump l-a pus pe lista neagră. Zelenski spune că orice tranzacție privind mineralele din Ucraina trebuie să includă obținerea unor garanții de securitate

Luni, Ucraina intră în al patrulea an de război total cu Rusia, dar incertitudinea privind sprijinul Statelor Unite, principalul său aliat, planează asupra conflictului. Potrivit Reuters, în acest timp, trupele ucrainene, epuizate, luptă pentru a rezista în fața atacurilor continue ale inamicului.

Săptămâna trecută, Donald Trump l-a descris pe Volodymyr Zelenskiy drept un „dictator” nepopular, afirmând că acesta ar trebui să încheie rapid un acord de pace pentru a-și salva țara. În replică, liderul ucrainean a susținut că fostul președinte american trăiește într-o „bulă de dezinformare”.

Dincolo de acest schimb de replici, oficialii americani au inițiat discuții directe cu Rusia în Arabia Saudită, excluzând Kievul și Europa, ceea ce marchează o schimbare semnificativă a politicii americane față de război.

Washingtonul a precizat că nu va trimite trupe pentru a garanta securitatea Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace, transferând această responsabilitate asupra puterilor europene, care ar putea întâmpina dificultăți fără sprijinul SUA.

Între timp, Zelenski a intensificat contactele diplomatice. El a cerut Europei să își consolideze apărarea și a îndemnat SUA să adopte o abordare pragmatică. Începând de vineri, președintele ucrainean a purtat o serie de convorbiri telefonice, în principal cu lideri europeni, pentru a discuta direcția viitoare a conflictului.

„Trei ani de rezistență. Trei ani de recunoștință. Trei ani de eroism absolut al ucrainenilor. Mândri de Ucraina!”, a scris el pe Telegram, în timp ce liderii străini au început să sosească pentru a marca aniversarea.

Printre aceștia s-au numărat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și liderii Canadei, Finlandei, Danemarcei, Norvegiei și Suediei, fiind întâmpinați de ministrul de externe al Ucrainei și de șeful de cabinet al lui Zelenski.

De la începutul invaziei ordonate de Vladimir Putin, mii de ucraineni și-au pierdut viața, iar peste șase milioane trăiesc ca refugiați în străinătate. Conflictul a devenit cea mai sângeroasă dispută militară din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Pierderile militare sunt devastatoare, dar datele exacte rămân strict secrete. Estimările occidentale variază, dar indică sute de mii de soldați uciși sau răniți de ambele părți. Tragedia a afectat profund societatea ucraineană, cu funeralii militare devenite o realitate cotidiană. Oamenii sunt epuizați, iar sirenele raidurilor aeriene le-au transformat nopțile într-un coșmar.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat 185 de drone asupra Ucrainei, însă forțele aeriene ucrainene au declarat că atacul nu a provocat pagube semnificative. În același timp, o lovitură ucraineană în adâncimea teritoriului rus a vizat rafinăria de petrol din Ryazan, unde au fost raportate cel puțin cinci explozii.

Pe front, trupele ucrainene se confruntă cu un adversar superior numeric, iar viitorul sprijinului militar american este incert. Nu este clar dacă aliații europeni ar putea compensa lipsa ajutorului SUA în cazul unei reduceri sau încetări a acestuia.

Evhen Kolosov, medic-șef la un punct de stabilizare al brigăzii ucrainene Spartan, care luptă în est, a descris starea de oboseală psihologică a soldaților: „Ei continuă să lupte, dar cei care sunt aici de la începutul războiului sunt epuizați, mai ales mental, la fel ca medicii. Este dificil, dar acesta este războiul. Nimeni nu a spus că va fi ușor.”

Fostul ministru de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, consideră că Zelenskiy trebuie să mențină relațiile strategice cu Washingtonul, dar și să consolideze legăturile cu Europa și să caute sprijin din partea unor țări precum China și India.

Klimkin nu crede că relațiile cu SUA au ajuns într-un punct critic, în ciuda declarațiilor lui Trump. „O tornadă nu durează la nesfârșit, va trece. Important este să nu o alimentăm.”

Deși un acord de pace echitabil și durabil pare puțin probabil în acest an, Klimkin sugerează că ar putea apărea elemente ale unui armistițiu.

Unul dintre punctele centrale ale negocierilor actuale este un acord care ar permite SUA accesul la resursele minerale ale Ucrainei. Trump a cerut sute de miliarde de dolari ca recompensă pentru sprijinul american, însă Zelenski a refuzat să semneze un proiect inițial de acord, susținând că acesta nu este în interesul Ucrainei și nu include garanțiile de securitate necesare.

Trump a afirmat vineri că un acord este aproape finalizat, deși detaliile rămân neclare.

Potrivit Reuters, negociatorii americani au făcut presiuni asupra Ucrainei, sugerând chiar restricționarea accesului la sistemul Starlink, furnizat de Elon Musk, esențial pentru operațiunile militare ale Kievului.

Trump a mai insistat ca Ucraina să organizeze alegeri în timpul războiului, un argument care se aliniază cu retorica Rusiei, care contestă legitimitatea lui Zelenski.

Mandatul lui Zelenski urma să expire în mai anul trecut, dar din cauza legii marțiale – în vigoare de la începutul invaziei și care interzice organizarea de alegeri – scrutinul nu a avut loc.

Duminică, Zelenski a declarat că este dispus să renunțe la funcția sa dacă acest lucru ar asigura pacea, sugerând că plecarea sa ar putea facilita aderarea Ucrainei la NATO.