Traseul francului elvețian de la monedă sigură la explozie nucleară pe piețele financiare

“Nu a fost o decizie ușoară, dar am fost convinși că este una corectă”, a comentat șeful Băncii Centrale Elvețiene, Thomas Jordan, măsura de eliminare a plafonului pentru franc, într-un interviu apărut în publicațiile elvețiene Le Temps și NZZ. El a explicat că Banca Națională a Elveției a constatat că dacă ar fi continuat să mențină artificial cursul francului la un nivel scăzut ar fi riscat să piardă controlul asupra politicii monetare, pe termen lung.

Jordan a spus că eforturile de controlare a francului nu mai sunt justificate, el insistând că economia este într-o situație mult mai bună decât era la momentul introducerii plafonului valutar.

„Am dat timp economiei elvețiene să se adapteze la noua situație. O perioadă de trei ani nu este neglijabilă“, a spus bancherul, insistând că plafonul valutar a fost considerat de la început o măsură temporară, excepțională. El a recunoscut totuși că situația economiei Elveției este mai dificilă după liberalizarea cursului francului.

Analiștii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervențiile în piață pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni. Presiunea pentru renunțarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, odată cu deprecierea euro, pe fondul așteptărilor tot mai mari ca Banca Centrală Europeană să înceapă un program de achiziții de obligațiuni, posibil în valoare de 550 de miliarde de euro. Majoritatea analiștilor anticipează că BCE va decide lansarea programului de suplimentare a lichidităților prin achiziții de obligațiuni guvernamentale la ședința de politică monetară din 22 ianuarie, pe fondul stagnării economice din zona euro și al pericolului deflației.

„Intervențiile Băncii Naționale pe piața valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituția spre decizia surpriză. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

Explicațiile șefului băncii centrale nu sunt pe placul afaceriștilor elvețieni, care se așteaptă la o scădere a exporturilor, și nici al cumpărătorilor care trec deja granița în țările vecine, în căutarea unor produse mai ieftine.

 „Impactul real al deciziei nu va fi cunoscut timp de luni de zile, dar este mai aproape de cel al unei explozii nucleare decât al unei bombe convenționale de 1.000 de kilograme. Efectul este ca o gaură neagră care poate înghiți cantități uriașe de bani“, consideră analistul Javier Paz.

Indicele SMI al bursei elvețiene a scăzut cu 12% pe 15 ianuarie, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elvețian s-a apreciat la un nivel record față de euro în urma deciziei băncii centrale a Elveției de a renunța la plafonul minim de curs valutar. Acțiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acțiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunțul Băncii Naționale a Elveției.

Monedele și acțiunile bancare din Europa de Est au înregistrat scăderi puternice. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% față de francul elvețian, forintul maghiar cu 15%, în timp ce în România cursul anunțat de BNR pentru francul elvețian a crescut cu 15,7%.

Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutații în franci elvețieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei. Polonezii, ungurii și românii au contractat credite în franci elvețieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.

„Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elvețieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei“, a avertizat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.

Citigroup, Deutsche Bank și Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei băncii centrale elvețiene. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victimele vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale și speculatori valutari. Vor fi unde de șoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston.