Trăim dismorfia financiară în timp real – între trend și tulburare pentru cei din generația Z și mileniali

Un nou „trend” pe rețelele sociale, în care tinerii au început să pună sub semnul întrebării cât de bine stau din punct de vedere financiar, a apărut la sfârșitul anului 2023. Fenomenul, denumit „dismorfie financiară” (money dysmorphia), apare atunci când oamenii se simt nesiguri în legătură cu situația lor financiară, indiferent de realitatea acesteia. Problema? Acest trend care continuă să aibă popularitate în social media are un impact negativ asupra finanțelor oamenilor, în special asupra generațiilor mai tinere.

Deși ar putea părea doar o altă formă de anxietate indusă de TikTok, dismorfia financiară este o problemă reală care poate determina o persoană să ia decizii greșite sau neinformate. Conform unui studiu recent realizat de Credit Karma, aproape 43% din generația Z și 41% din mileniali afirmă că suferă de o percepție eronată asupra finanțelor lor.

Dismorfia financiară este un termen care se referă la o tulburare psihologică în care o persoană are o percepție distorsionată a relației sale cu banii, similar cu tulburarea dismorfică corporală, dar în context financiar. În esență, este vorba despre o percepție eronată a statutului financiar sau a abilității de a gestiona resursele financiare, ceea ce poate duce la un comportament excesiv sau nesănătos legat de bani.

Pentru noi, cei din generația Z, stabilitatea financiară a fost (aproape) la ordinea zilei încă din copilărie. Dacă nu vorbim despre criza financiară din 2008, am trăit fără să ducem grija zilei de mâine, spre deosebire de generația părinților și bunicilor noștrii. Problema cu dismorfia financiară este că poate distorsiona și gândirea cuiva a cărui experiență de viață nu a fost una de plină lipsuri, ci de stabilitate.

Acest lucru nu sugerează că toți tinerii din generația Z și milenialii au crescut în case cu stabilitate financiară și au continuat să ducă o viață confortabilă. Ambele generații au trecut prin evenimente de tip „o dată în viață” sau „definitorii pentru o întreagă generație” la vârste fragede. Așadar, poate nu este surprinzător că mai mult de 40% din ambele generații spun că suferă de dismorfie financiară, iar 48% dintre tinerii din Generația Z spun că se simt în urmă din punct de vedere financiar și 59% dintre mileniali simt același lucru, conform aceluiași studiu realizat de Credit Karma.

Totuși, problema vine și din comparațiile care se fac deja automat în mintea noastră când deschidem orice aplicație de socializare de pe telefon: mulți dintre noi ne analizăm situația financiară comparând-o cu a necunoscuților de pe rețelele sociale sau chiar cu influencerii/celebritățile, ceea ce creează sentimente de inadecvare. Se adaugă acestei anxietăți imaginile de pe rețelele sociale în care oamenii se laudă cu bunuri de lux, călătoresc la clasa întâi spre destinații scumpe și mănâncă în restaurante unde e greu de rezervat. Suntem bombardați de acest tip de conținut, iar această distorsionare între percepție și realitate ne împiedică de multe ori să facem pași concreți pentru a ne atinge obiectivele financiare. Astfel, nu e greu de înțeles de ce 45% dintre mileniali și gen Z, conform studiului Credit Karma, au raportat că sunt obsedați de ideea de a deveni bogați. Când începi cu o evaluare pesimistă a propriului tău viitor, este greu să îți imaginezi că situația ta financiară (chiar și cariera) va fi mai bună decât este în prezent.

Această tulburare nu este oficial recunoscută în majoritatea manualelor de diagnostic, dar este totuși o problemă reală pentru mulți oameni care se confruntă cu un comportament financiar disfuncțional din cauza unei percepții greșite a capacității lor financiare. Tratamentul pentru money dysmorphia poate include consiliere psihologică, educație financiară și, uneori, terapia cognitiv-comportamentală, pentru a ajuta indivizii să își regăsească o percepție mai sănătoasă și realistă asupra banilor.    

Oana Ioniță este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium