Traian Băsescu, la instanță în cazul jurnaliștilor răpiți în Irak: Deschiderea dosarului este o "palmă pentru România". Le-am spus magistraților că nu am secretizat nicio foaie din dosar

Traian Băsescu a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în jurul orei 8.30, el declarând că nu are emoții și că își dorește redeschiderea dosarului, pentru lămurirea cazului.

“Am calitatea de intimat, adică de om reclamat. Vedem ce va face Parchetul mai departe. Din punctul meu de vedere, soluția de deschidere a acestui dosar este o palmă pentru România. Când arunci în spațiul public că un șef de stat împreună cu un general american au putut să fure bani și autoritățile române fac spectacol din treaba asta, nu prinde bine pentru România. La nevoie, poate fi desecretizat tot”, a spus Traian Băsescu.

Fostul președinte a plecat după mai puțin de o oră de la Judecătoria Sectorului 5, el afirmând că le-a spus magistraților că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar și că nu el a deținut dosarul operațiunilor, rolul său fiind de a coordona instituțiile statului.

“În declarația mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliștilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI și SIE, pentru a colecta informațiile și a face ca aceastea să lucreze în aceeași direcție. Nu eu am avut dosarul operațiunilor. El a avut cap de filă SIE”, a declarat fostul președinte.

Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamația împotriva sa este ”o prostie”.

“Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamația lui Vadim Tudor”, a adăugat Traian Băsescu.

Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că această instanță este competentă să judece dosarul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

În 6 august, Traian Băsescu și copreședintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citați în acest dosar, în care Corneliu Vadim Tudor a depus plângere pe numele lor în cazul jurnaliștilor răpiți în Irak. Băsescu și Blaga au stat la instanță doar cîteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepție de necompetență materială a instanței și a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5.

Procurorul a menționat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

Față de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcției de președinte al României.

Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnaliști răpiți în Irak, în 2005, dosarul fiind deschis ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor. Acesta i-a acuzat pe fostul președinte Traian Băsescu și pe copreședintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovați de dispariția a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români.

Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistrații instanței bucureștene au decis că nu sunt competenți să judece cauza și au trimis-o magistraților de la instanța supremă.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnaliști, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

Ulerior, în iunie 2005, președintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România și că își transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soției acestuia și al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autoritățile irakiene.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

În 31 mai 2007, Omar Hayssam declara, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că la cererea doctorului Yassin s-a întâlnit cu președintele Traian Băsescu, după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunțat despre răpirea de la Bagdad. El preciza că Yassin s-a prezentat, în seara de 28 martie 2005, la biroul său, împreuă cu soția, iar în aceeași zi l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliștilor.

Omar Hayssam execută 23 de ani și patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarele răpirii celor trei jurnaliști, “Volvo” și “Foresta Nehoiu”.

Și Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnaliști români în Irak a fost adus, în 27 august, în România și încarcerat. Mohamad Munaf – care era dat în urmărire internațională de șapte ani – a fost localizat în Orientul Mijlociu.

Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, fiind luat ostatic alături de aceștia timp de 55 de zile. El a fost arestat de armata americană, după eliberarea jurnaliștilor, fiind bănuit de complicitate în răpirea românilor, alături de alte cinci persoane.