Tot mai puțini tineri români lucrează de acasă. Cum ne situăm față de media UE?

Flexibilitatea a devenit una dintre caracteristicile cheie ale unui loc de muncă. Pentru unii angajați, opțiunea de a lucra de acasă cântărește chiar mai mult decât salariul oferit la locul de muncă, influențând atât satisfacția profesională, cât și decizia de a accepta sau de a păstra un loc de muncă.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de munca de acasă. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, peste 90% dintre salariații români cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani au declarat că nu au lucrat niciodată de acasă pe parcursul anului 2025.

În timp ce media europeană arată că 6,5% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani lucrează de acasă cel puțin jumătate din timp, în România acest procent scade substanțial, situându-se sub pragul de 3%, se arată în cadrul aceluiași studiu. Pe ultimele locuri în clasament se situează și Grecia (3.3%), Italia (3.5%) și Ungaria (5%).

În contrast, Olanda  se remarcă prin cel mai ridicat procent al tinerilor Gen Z care lucrează prin telemuncă, unde mai bine de 20% dintre tineri au lucrat la distanță în 2025. Pe următoarele locuri se clasează Luxemburg (23.1%) și Norvegia (21.8%). În schimb, Finlanda se clasează pe primul loc în ceea ce privește munca desfășurată în mod obișnuit de la domiciliu, cu o pondere de 20,5% a angajaților.

Diferențele sunt și mai evidente în cazul celor care lucrează pe cont propriu. La nivel european, aproape unul din cinci persoane se încadrează în această categorie (19%), în timp ce România se află pe ultima poziție, cu un procent de aproximativ 3%, arată datele Eurostat.

Telemunca rămâne o practică relativ redusă la nivelul Uniunii Europene. În 2025, doar 8,9% dintre persoanele cu un loc de muncă au lucrat de la domiciliu cel puțin jumătate din timpul de lucru. Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în Finlanda (20,9%), Irlanda (19,8%) și Belgia (13,5%). La celălalt capăt al clasamentului se situează România, unde doar 1,3% dintre angajați lucrează în mod obișnuit de acasă, fiind urmată de Bulgaria (1,4%) și Grecia (2,3%).