Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. "Am vrut să punem în valoare zidul medieval"
În București, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur și simplu furate cu totul. În anul 2012, Primăria Generală a…
În București, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur și simplu furate cu totul.
În anul 2012, Primăria Generală a Bucureștiului a semnat un contract de instalare și întreținere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente și servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreținere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administrația locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.
În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la rețeaua publică de apă și canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilități.
Utilizând un calcul simplu, la o populație aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori și puțin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puțin de 3.000 de oameni. Puțin, spun bucureștenii.
Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea stațiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale și sportive organizate în București.
În centrul Bucureștiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piața Romană, una în Piața Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piața Universității, la ieșirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 și 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turiști, are până-n 10 toalete publice.
,,În parcuri și la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din București.
Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, și spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în București unde poate parca mașina și folosi un WC public.
,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cișmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureștiului și pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult șapte-opt sunt așa, la stradă, în tot Bucureștiul. Iar dacă nu găsesc și restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom și asta e…”, spune bărbatul.
Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureștiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din București au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parțial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de ușă, grile de aerisire și alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă și canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat și elemente de design și au fost forțate mai multe uși automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puțin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.
Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum și repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureștiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri și vandalizări.
Și tot în ceea ce privește toaletele publice, probabil cea mai scumpă din țară se găsește în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puțin de 370.000 de euro și este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spațiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.
Vedeți imagini cu toaleta de 370.000 de euro
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coșer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.
Întreg obiectivul a fost finanțat din fonduri europene, iar prețul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocați pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiți pentru descărcări arheologice și lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.
Grupul sanitar are și un hol imens, cu bănci, amplasate față în față cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetății Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetății Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetății Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.
Întrebat dacă spațiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracție turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiștii și aici pentru că ”este o atmosferă liniștită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluția orașului”.
Prețul de intrare este de un leu.