The Times: România devine un stat al UE în afara legii/ SRI are mecanisme neclare de control și găsește dificilă renunțarea la trecut

”Mulțimea care tot crește strigă ”hoților, ieșiți afară” din centrul Bucureștiului a evocat în mod inevitabil amintiri (ale Revoluției, not. red.) din 1989 și ale ultimelor zile ale tiranului Nicolae Ceaușescu. Nu numai pentru că aceștia (”hoții”, not.red.) reprezintă persoane de modă veche aflate la putere dar și pentru că piesa stradală este jucată într-un moment în care conducătorii României par să fi preluat unele dintre tehnicile lor de la temuta Securitate, atotpătrunzătorul serviciu secret”, scrie editorialistul Roger Boyes de la The Times, într-un articol intitulat ”România devine un stat al UE, în afara legii”.”

”Eforturile anti-corupție sunt utilizate pentru reglarea conturilor politice, iar Marea Britanie nu ar trebui să susțină așa ceva”, adaugă publicația britanică.

”La apogeul său Securitatea a făcut uz de 15.000 de ofițeri interni și o rețea de informatori de aproximativ 500.000 de persoane. Aceasta asculta telefoane, bătea și șantaja suspecți, aresta oameni care discutau glume politice, patrula în secțiile de ginecologie pentru a se asigura că nimeni nu efectua întreruperi de sarcină, împrăștia zvonuri și apoi îi aresta pe cei ce le reiterau. A fi paranoic în România însemna a te afla în posesia tuturor faptelor”, adaugă The Times.

”Succesorul oficial al Securității este SRI-ul, Serviciul Român de Informații, care servește unui Guvern democratic și nu este în nicio măsură la fel de cumplit. Acesta găsește însă dificilă renunțarea la trecut. A construit o mare bază de date, colecționând informații de la mai multe agenții guvernamentale; scopul său complet fiind delimitat de caracterul ascuns, mecanismul său de control fiind neclar. Accesul SRI-ul în viața de zi cu zi a fost consolidat și intensificat de cooperarea cu puternica agenție anti-corpție, DNA. Acestea ascultă împreună telefoane și efectuează arestări preventive, adică păstrează suspecți importanți în detenție pentru a-i opri pe aceștia să comită pe viitor presupuse ofense similare”, scrie The Times.

”Lupta împotriva corupției este privită ca un scop strategic împărtășit de toți, destinat să satisfacă criticii din UE și SUA. Mulți protestatari de săptămâna aceasta din București sunt de acord cu acest principiu și sunt furioși pentru că noul Guvern al lui Sorin Grindeanu a emis un decret care i-ar scuti de (pedepse, not red.) pe cei care iau mită (până la un prag de 200.000 de euro, not. red.), unii dintre aceștia părând a fi membri ai Partidului său Social Democrat”, adaugă publicația străină.

”Dar furia lor ar trebui să țintească altundeva: la organele secrete, greu de înțeles ale României care au folosit subiectul corupției pentru a rezolva dispute cu inamicii, au încălcat drepturi de bază și au instituționalizat o legătură sinistră cu sistemul judecătoresc, poliția secretă și elementele anti-corupție. În 2015, DNA-ul a susținut că a obținut o rată de condamnare de 92 la sută din toate cazurile, un succes despre care multe organizații pentru drepturile omului consideră că ar fi imposibil de obținut fără ascultarea telefonului de către poliția secretă. Între timp, Uniunea Națională a Judecătorilor a solicitat în mod formal divulgarea integrală a agenților SRI ce lucrează în sistemul judiciar și informații despre aprobarea SRI a noilor judecători. Tribunalurile au devenit atunci politizate. Suspecții în cazurile de corupție sunt adeseori televizați în timp ce fac ”paradă judiciară”; întregul concept al corupției a interferat cu abuzul puterilor politice. Este vorba despre generarea unor cifre impresionante de arestări în timpul în care menții ascunse publicului axele de putere actuale.”