Tendințe. Unii dintre cei mai mari retaileri din lume, în frunte cu Ikea, Zara, Decathlon și H&M, pariază pe dezvoltarea de inițiative pe piața second-hand, pentru a prinde „valul“

♦ Piața de articole la mâna a doua se află de mai mulți ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflație pe de-o parte și de atenția tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este așteptată să explodeze ♦ În modă, există deja o serie de modele de business second-hand testate, precum platforma Vestiaire Collective ♦ Din 2019 până în prezent, piața de modă second-hand a crescut cu 55%.

Unii dintre cei mai mari re­taileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprie­tarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, își fac loc pe piața articolelor se­cond­-hand, lansând varii ini­țiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt și care pare că va căpăta proporții tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piața de modă second-hand, cea mai vizibilă dintre toate și totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la 96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piața de modă second-hand a crescut cu 55%, con­form World Economic Forum care citează tot publicația americană Forbes.

Aceste cifre arată dezvoltarea accele­rată din ultimii ani, dar reprezintă și un indicator pentru o evoluție pozitivă ulteri­oară, în condițiile în care perioada actuală, marcată de inflație, îi determină pe consu­matori să fie mai atenți la modul în care își cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generațiile Millennials și Z – sunt tot mai atenți la aspectele legate de sustenabilitate și mediu, așa că se orien­tează mai degrabă către produse prepurta­te sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipa­mente sportive sau pentru haine second-hand vine și în contextul în care consu­me­rismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.

Astfel, în condițiile în care puterea de cumpărare este de așteptat să scadă în pe­rioada următoare, iar apetitul pentru arti­cole la mâna a doua este estimat că va crește, retailerii vin cu inițiative noi. Cel mai recent, gigantul spaniol Inditex, proprie­ta­rul Zara, a anunțat un proiect pilot pe piața din Marea Britanie, unde va oferi servicii de reparații, revânzare și donații, scrie Bloomberg. Începând cu luna noiembrie, clienții vor putea să își repare hainele din colecțiile anterioare ale Zara, fie că au nevoie să își înlocuiască un nasture ori un fermoar, fie că vor să își recoasă tivul, spre exemplu. Totodată, oamenii vor putea, prin intermediul retailerului, pe o platformă specializată, vinde sau cumpăra haine folosite. Ei le vor putea și dona.

Bloomberg scrie că inițiativa vine în contextul în care grupul Inditex, ce are în portofoliu și branduri precum Oysho, Bershka sau Massimo Dutti, încearcă să fie mai sustenabil după ce a devenit un gigant ca urmare a modelului fast-fashion care înseamnă produse și modele noi a­proape zilnic în maga­zine. Iar acest model este un motor pentru poluarea de care este responsabilă industria de modă.

Inditex nu este însă singurul nume care lansează inițiative în a­cest domeniu al produse­lor la mâna a doua, concuren­tul său direct, gigantul suedez H&M, având de mai mulți ani proiecte în acest sens, inclusiv în România. Ele sunt însă, într-o anumită măsură, diferite. Spre exemplu, în România, grupul primea de la consumatori haine folosite – indiferent de brandul pe care acestea îl purtau – și oferea în schimb vouchere pentru achiziția de bunuri noi, încurajând astfel businessul principal, acela al produselor noi.

Totodată, hainele vechi nu erau puse la vânzare.

Un model mai a­propiat de cel al pro­prietarului Zara a aplicat gigantul Ikea, din sectorul de mobi­lier, care a lansat un program de buyback & resell, încurajând astfel a­chi­zițiile de piese second-hand, după cum spune compania de cercetare de piață Euromonitor.

Acum circa un an, Ikea a anunțat că vrea să devină un business circular până în 2030. Inițiativa de Buyback & Resell – temporară și localizată într-un număr extrem de limitat de magazine – a fost parte din proces.

De cele mai multe ori, proiectele marilor retaileri în acest domeniu (second hand) sunt punctuale, deși există și unele inițiative mai ambițioase și pe termen mai lung, chiar și în România. Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, care acum câțiva ani a început să organizeze un târg Trocathon de cumpărare și vânzare de produse la mâna a doua, are o platformă dedicată acestui tip de comerț.

„Second Hand Decathlon este un serviciu de economie circulară axat pe sport, unde o întreagă echipă este alături de utilizatori în procesul de depunere, vânzare, consiliere“, potrivit grupului de Facebook dedicat acestei inițiative.

Deși tot mai multe nume mari fac pași în această direcție, momentan pașii sunt timizi și sunt meniți să testeze apele și să vadă cum pot retailerii internaționali capitaliza din apetitul consumatorilor pentru produse deja folosite. Circa 65% dintre consumatori spun că preferă să cumpere articole second hand de la mărci cunoscute, în timp ce 64% din membrii generațiilor Z și Millenials spun că sunt atenți la aspecte de sustenabilitate când cumpără articole de îmbrăcăminte sau încălțăminte, conform World Economic Forum care citează Boston Consulting Group. Plus că, dincolo de apetitul și de potențialul acestui sector (piața de modă second hand din SUA e așteptată să se tripleze până în 2029), există și modele de business deja testate, precum platforma Vestiaire Collective.

Și pe piața din România, conceptele de tip vintage sau consignații sunt în plin avânt, chiar și actori sau designeri lansând astfel de business-uri online sau offline. Totodată, sunt mii de mici magazine de tip second hand care se găsesc acum atât în București cât și în orașele secundare și chiar terțiare de provincie. Numărul lor sau vânzările realizate de acestea sunt pentru moment o necunoscută, piața fiind fragmentată și necercetată. Totuși, e clar că potențial există măcar și după numărul mare de inițiative nou apărute.