Tăriceanu: Parlamentul nu va primi indicații politice cum să voteze, de la nicio altă instituție

Președintele Senatului a afirmat că a dat un mesaj puternic foarte clar, la nivel instituțional, referitor la independența Parlamentului și principiul separației puterilor în stat, principiu de la care nu va abdica.

”Vreau să fiu foarte clar, Parlamentul nu va primi indicații politice, cum să voteze, de la nicio altă instituție. Votul imperativ este nul, după cum se știe. Membrii Parlamentului au dreptul să voteze așa cum cred, pe baza audierii celor care sunt în anumite cauze (..) Fiecare parlamentar consideră, individual, cum trebuie să voteze și nu ascultă ordine de la nimeni”, a arătat Tăriceanu.

Președintele Senatului a explicat și de ce s-a ținut cont, în interpretarea votului din plen, privind cererea de arestare preventivă a lui Dan Șova, de Regulamentul Senatului, precizând că, atâta timp cât articolul respectiv din Regulament nu e declarat neconstituțional, este în vigoare și se aplică.

”Dacă Curtea Constituțională va considera că acea neconcordanță trebuie rezolvată, din acel moment, trebuie pusă în aplicare acea prevedere, prin modificarea Regulamentului”, a mai spus Tăriceanu, precizând că și în cazul celei de-a doua cereri pentru arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov se aplică același Regulament.

Judecătorii Curții Constituționale vor analiza, pe 8 aprilie, cererea președintelui Klaus Iohannis de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte.

Șeful statului solicită Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic de natură constituțională “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești”.

În scrisoarea președintelui Klaus Iohannis se arată că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Șova a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Președintele solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și Parlament, “generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată”.

Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunității unor parlamentari, foști miniștri.

Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviințare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Șova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaților a respins, pe 11 martie, cererea de încuviințare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.