Țara în care o inflație de 18.000% a dus la o devalorizare extremă a banilor: „Nu am mai mâncat carne de două luni”, spune el. „Ultima dată când am făcut-o mi-am cheltuit salariul pe o

Inflația în Venezuela a ajuns aproape de 18.000%, ceea ce înseamnă că produse alimentare de bază pot ajunge să coste mai mult decât un salariu mediu lunar. Banii s-au devalorizat atât de mult încât oamenii preferă să își facă genți din bancnote, decât să își cumpere genți, iar președintele Nicolas Maduro a fost reales pentru un nou mandat, potrivit Quartz.

Cu rafturi goale în majoritatea supermarketurilor, cu cutii cu alimente – subvenții guvernamentale – în valoare de 0,12 dolari (n.red: 45 bani) per cutie, care conțin orez, ulei, grâne și lapte praf, cu costurile de trai la niveluri fără precedent, cetățenii Venezuelei l-au ales încă o dată pe Nicolas Maduro președinte, pentru un mandat de șase ani, cu 67,% din voturi, potrivit CNN.

Statele Unite au anunțat deja că nu vor recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică și că vor impune noi sancțiuni împotriva regiumului condus de Maduro. Anterior, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic și Peru au condamnat decizia de organizare a alegerilor anticipate și au avertizat că este posibil să nu recunoască rezultatele scrutinului prezidențial.

În luna martie, Maduro a anunțat încă o creștere cu 58% a salariului minim din Venezuela și o creștere cu 67% a alimentelor servite populației drept ajutoare guvernamentale.

Salariul minim ajungea la 164.885 de bolivari, care reprezentau doar 6,13 dolari la cursul de schimb din luna martie.

Venezuela a crescut în mod repetat salariile minime dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. În ianuarie 2017, Maduro a crescut salariul minim lunar cu 50%, ajungând la 104.358 bolivari. La acel moment, această sumă era echivalentul a 31,17 dolari, potrivit cursului neoficial de schimb pe care milioane de venezueleni îl urmăresc.

În alte cuvinte, în ciuda creșterilor, noul salariu minim va valora  mai puțin de o cincime din ce ar fi valorat cu un an în urmă.

Corupția, managementul precar și prețurile înghețate au dus la colapsul economiei din Venezuela. În încercarea de a îmbuna alegătorii, Maduro a crescut salariul minim de mai multe ori în ultimii ani. Criticii susțin că aceste creșteri sunt susținute doar de tipărirea constantă a banilor și au ca unic efect alimentarea hiperinflației din Venezuela.

Fondul Monetar Internațional a estimat în ianuarie că inflația în Venezuela ar putea atinge nivelul de 13.000%. Anul trecut, un dolar valora 4.200 de bolivari. Astăzi, un dolar valorează 213.200 de bolivari.

Creșterile masive de prețuri au rezultat în deficiențe extreme de alimente, medicamente și alte produse esențiale.

Potrivit CNN Money, un studiu publicat recent a descoperit că 64% dintre locuitorii țării au pierdut în greutate anul trecut din cauza lipsei de alimente.

Pierderea medie per individ a fost de 11,3 kg, în creștere față de 8,1 kg în 2016, potrivit profesorilor de la Universitatea Centrală din Venezuela.

Un salariu mediu de 110.000 bolivari pe săptămână reprezintă doar 50 de cenți în Venezuela, din cauza nivelului la care a ajuns inflația țării, potrivit Bloomberg.

Publicația americană descrie cazul unui angajat din industria petrolului, locuitor al țării din America de Sud, care lucrează timp de opt ore pe zi pentru a se menține la limita subzistenței. Pablo Ruiz, 55 ani, câștigă 110.000 de bolivari pe săptămână – care valorează doar 50 de cenți la rata de schimb de pe piața neagră – cu care își poate permite mai puțin de un kilogram de făină sau de orez pe zi. Singurele proteine pe care le consumă provin dintr-o conservă de ton de 170 de grame primită drept ajutor guvernamental de la stat. Aceste ajutoare sunt primite de familiile din Venezuela o dată la 45 de zile.

„Nu am mai mâncat carne de două luni”, spune el. „Ultima dată când am făcut-o mi-am cheltuit salariul pe o lună pentru o masă cu pui”.

Foametea grăbește prăbușirea industriei petroliere din Venezuela, încât muncitorii suferă de malnutruție și sunt prea slăbiți pentru muncă grea. În condițiile actuale mâncarea a devenit mai importantă decât locul de muncă, iar mii de oameni își dau demisia pentru că nu mai pot face față din punct de vedere fizic. Absenteismul și demisiile în masă se transpun în din ce în ce mai puțini produc petrolul care mai ține economia în viață.

Venezuela, o autocrație socialistă care a fost la un moment dat cea mai prosperă economie din America de Sud, suferă un colaps fără precedent, PIB-ul prăbușindu-se cu 40% în ultimii 5 ani. Petroleos de Venezuela, compania petrolieră de stat, grindă de susținere pentru economie, a picat într-un haos administrativ încât conducătorii statului au înlocuit experiții manageri cu oameni loiali, în cadrul unui val de corupție care macină economia țării și calitatea vieții din țară. Producția de petrol a scăzut la jumătate în ultimii 16 ani. Distribuția zilnică a scăzut la 1,77 de milioane de barili în ianuarie, de la un maxim de 3,34 milioane de barili în 2001.

Principalii factori care au dus la acest declin al industriei sunt lipsa investițiilor în mentenanță și exporare. Recent si foametea a devenit un factor important. Un sondaj realizat de trei universități locale au descoperit că peste 64% dintre rezidenții țării au pierdut din greutate în 2017, în medie 11 kilograme. Peste 61% din respondenții au spus că s-au dus la culcare fără a mânca în fiecare seară din ultimele trei luni.

Ivan Freitas, lider de sindicat și critic vocal al regimului condus de președintele Nicolas Maduro, a transmis că în regiunea Zulia, 12 muncitori s-au prăbușit la muncă în lunile noiembrie-decembrie din cauza malnutriției și au fost scoși de pe platformele de foraj pentru a primi tratament. Din în ce în ce mai mulți cedează fizic în fiecare zi, a spus el.

Luis Diaz, angajat în regiunea Puerto La Cruz, situată la 320 de kilometri de Caracas, a spus că sindicatul a ridicat în repetate rânduri în fața conducerii problema malnutriției care afectează grav muncitorii. Rafinăriile din regiunea Puerto La Cruz produce aproximativ 89% din petrolul care merge spre export, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Aproximativ 42.000 de oameni lucrează la facilitățile respective, procesând petrolul extras din bazinul Orinoco. Chevron, Statoil, Total și Rosneft PJSC sunt în parteneriat cu statul pentru a-i ajuta să-și trimită petrolul spre piețele internaționale.

Astăzi, producția din Venezuela ar putea fi oprită cu totul, iar analiștii se tem că asta ar duce prețul petrolului la 100 de dolari per baril și ar destabiliza piețele internaționale.

Incertitudinea rămâne: Prețul petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari per baril, indiferent de intervenția OPEC-ului sau a Rusiei. Vântul instabilității bate dinspre America de Sud

Arabia Saudită împreună cu OPEC-ul sunt determinați să păstreze prețul petrolului la nivelul actual, a declarat un strateg pentru CNBC astăzi, însă dacă Venezuela întrerupe total producția, prețurile ar crește imediat spre 100 de dolari per baril.

Prețurile pe piațșa petrolului au crescut constant începând de anul trecut, prețul petrolului Brent ajungând la recordul ultimilor ani luna aceasta – 80 de dolari per baril.

Creșterea a fost condusă de o reducere a producției din partea OPEC și o creștere a cererii la nivel global.

Cu toate acestea, recent, prețurile pentru petrol crud au scăzut iarăși în contextul unor temeri din ce în ce mai mari cu privire la o piață cu ofertă prea mare.

„Cred că Arabia Saudită, restul OPEC-ului și Rusia au reușit să calmeze industria”, spune Bob Parker, membru al comisiei de investiții în cadrul Quilvest Wealth Management. „Cred că ei sunt îngrijorați cu privire la posibilitatea ca prețul petrolului să ajungă la 100 de dolari per baril, deoarece marii producători de petrol sunt sensibili la ideea că o astfel de creștere ar duce la o recesiune globală”.

În lumina ultimilor temeri de pe piață cu privire la o ofertă prea scăzută, Arabia Saudită și Rusia au discutat vineri despre posibilitatea creșterii producției cu 1 milion de barili pe zi.

Acest anunț a dus la scăderi la nivelul prețului. Petrolul Brent se tranzacționa luni dimineață la 75,38 dolari per barili, în scădere cu 1,4% de la deschidere, în timp ce prețul petrolului future s-a situat la 66,72 dolari, în scădere cu 1,7%.

Parker a spus că în timp ce Arabia Saudită „are un interes puternic” în a păstra prețul future între 70 și 80 de dolari per baril, creșterea către 100 de dolari ar putea interveni curând în cazul unui „colaps complet” al producției din Venezuela.

Acesta a adăugat că scenariul cu privire la Venezuela este „în întregime posibil”.

Producția Venezuelei a scăzut dramatic în ultimii ani, economia țării fiind erodată de hiperinflație.

Producția în statul din America de Sud a scăzut la 1,4 milioane de barili pe zi în ultimele luni – un colaps spectaculos de aproape 40% în ultimii trei ani.