Summit NATO la care participă 60 de șefi de stat și de Guvern, pe fondul tensiunilor cu Moscova

Într-un context internațional exploziv, summitul care se deschide la sfârșitul dimineții, în prezența a 60 de șefi de stat și de Guvern, va aborda și alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak și Siria, a cărei amenințare este din ce în ce mai presantă.

La o zi după decapitarea unui al doilea jurnalist american, lupta împotriva acestei organizații jihadiste violente va domina dineul șefilor de stat joi seara, iar constituirea unei coaliții pentru combaterea SI, dorită de americani, va face obiectul unor reuniuni cu ocazia summitului.

“Cei care i-au asasinat pe James Foley și Steven Sotloff în Siria ar trebui să știe că Statele Unite îi vor face să dea socoteală, indiferent de cât timp va fi nevoie”, a promis miercuri secretarul de Stat american John Kerry.

Ucraina deschide discuțiile

Ucraina, unde situația s-a deteriorat odată cu participarea militarilor ruși la lupte alături de rebelii separatiști, va face obiectul unei prime reuniuni chiar înainte de deschiderea summitului dintre președintele Petro Poroșenko și liderii american, britanic, german, francez și italian.

Poroșenko îi va informa cu această ocazie pe omologii săi cu privire la “evaluarea” sa privind “situația pe teren și discuțiile sale cu președintele (rus Vladimir) Putin”, potrivit unei surse guvernamentale britanice.

În timp ce țările membre ale Alianței vor să își afișeze hotărârea și unitatea în fața Rusiei, Moscova a încercat miercuri să preia controlul prezentând un plan de soluționare a conflictului din Ucraina, calificat drept “praf în ochi” de Kiev și întâmpinat cu cea mai mare prudență de occidentali, în frunte cu președintele Barack Obama.

Rusia, amenințată de noi sancțiuni europene, care ar putea fi anunțate vineri, este sub presiune: într-o lovitură de teatru înaintea summitului, Parisul a anunțat suprimarea livrării extrem de controversate a unei nave de război Mistral, o măsură pe care a refuzat să o adopte până în prezent.

În cazul în care consecințele financiare riscă să fie grele pentru Franța, estimate la aproximativ un miliard de euro, suprimarea emblematicului contract Mistral (un contract fără precedent încheiat în 2011 între Paris și Moscova) este “evident dezagreabilă” pentru Rusia, a recunoscut un ministru adjunct al Apărării, Iuri Borisov.

Plan de reacție

Joi după-amiază, reuniunea comisiei NATO-Ucraina va fi o ocazie pentru cei 28 de lideri ai Alianței să-și enunțe solemn solidaritatea cu această țară, în centrul celei mai grave crize dintre Moscova și occidentali de la sfârșitul Războiului Rece.

În cadrul unei vizite, miercuri, în Estonia, destinată reasigurării țărilor baltice, președintele american Barack Obama a cerut Alianței să susțină “fără ambiguitate” Ucraina și să își “ia angajamente concrete pentru a ajuta la modernizarea și consolidarea forțelor sale de securitate”.

El a înfipt și mai tare cuțitul în rană într-un editorial comun cu David Cameron publicat joi în The Times: “Trebuie să susținem dreptul Ucrainei de a-și alege propriul viitor democratic și să ne continuăm eforturile pentru a consolida mijloacele Ucrainei”.

Nimic nu obligă NATO să apere Ucraina, care nu este membră a Alianței, dar occidentalii au promis să susțină armata acesteia prin programe de modernizare în ceea ce privește logistica, apărarea cibernetică, îngrijirile acordate soldaților răniți și comandamentul. Nicio livrare de arme nu este avută în vedere în pofida apelurilor Kievului în acest sens.

Vineri, liderii occidentali vor adopta un plan de reacție (Readiness action plan, RAP) care va permite creșterea rapidității de mobilizare a trupelor în caz de criză și va include câteva mii de militari. Acesta se vrea un răspuns strategic și militar al alianților la numeroase crize care destabilizează zonele imediat învecinate, precum Ucraina dar și Orientul Mijlociu.

Această forță va putea “fi mobilizată oriunde în lume foarte rapid”, afirmă Obama și Cameron în editorialul lor comun.

În perioada imediat următoare, acest plan, care va costa “câteva sute de milioane de euro” pe an, va reasigura țările est-europene ale Alianței, îngrijorate de acțiunile puternicului lor vecin, Rusia.

Summitul de la Newport va valida și retragerea din Afganistan a trupelor de luptă ale NATO după 13 ani de prezență, operațiunea cea mai lungă și mai importantă desfășurată vreodată de Alianță.