Studiu realizat de Novo Nordisk: 8 din 10 români afirmă că se gândesc frecvent la mâncare, însă doar 9% înțeleg motivele

Opt din zece români se gândesc frecvent la mâncare  (fenomenul food noise), însă doar 9% înțeleg motivele, arată compania   Novo Nordisk, într-un studiu de percepție național dedicat acestui subiect, menit să analizeze modul în care gândurile persistente despre mâncare influențează relația oamenilor cu alimentația și motivul pentru care încercările de scădere în greutate eșuează.

Sondajul „Food Noise-Relația românilor cu mâncarea” a fost realizat împreună cu iVOX, online în România, în iulie 2026, pe un eșantion de 1.319 respondenți adulți. Studiul a analizat frecvența și intensitatea gândurilor legate de mâncare, mâncatul emoțional, declanșatorii din mediu, comportamentele de compensare și nivelul de cunoaștere a conceptului de Food Noise

Deși fenomenul este larg răspândit, numele lui rămâne aproape necunoscut: 70,8% dintre respondenți nu auziseră de Food Noise (zgomot alimentar) înainte de studiu, iar doar 9% știau ce înseamnă. Aproape jumătate (47%) spun că îl resimt moderat până la foarte intens.

Mulți oameni descriu această experiență ca fiind vocea din minte care îi face să se gândească permanent la mâncare. În literatura științifică, fenomenul poartă numele de Food Noise.

România se confruntă deja cu una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale momentului. World Obesity Atlas 2025 arată că 39% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere și obezitate.

Deși 51% dintre români au încercat în ultimul an să mănânce mai echilibrat sau au ținut dietă, foarte puțini au cerut sprijin specializat: doar 3% au mers la medic, 3% la nutriționist, 1% la psiholog sau terapeut iar 4% au apelat la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv farmacoterapie.

„O problemă trăită în fiecare zi nu poate fi tratată cu o singură conversație. De aceea vrem ca cercetarea despre Food Noise, alături de alte studii pe care le-am realizat și pe care vom continua să le facem anual, să ne ajute să înțelegem mai bine relația românilor cu greutatea și cum îi putem sprijini”, a declarat Silviu Apostol, External Affairs Director Novo  Nordisk România

Ce este Food Noise?

Food Noise descrie gândurile persistente despre mâncare, percepute ca nedorite sau apăsătoare, care pot afecta viața socială, mentală sau fizică.

71% dintre respondenți se gândesc la mâncare chiar și când nu le este foame, iar pentru 27% acest lucru se întâmplă des sau foarte des.  Cu toate acestea, doar 17% văd fenomenul ca lipsă de voință – iar o treime (33%) îl asociază cu stresul, emoțiile și mediul în care trăim. Aproape un sfert din respondenți (23%) consideră că food noise reprezintă „o problemă reală, dar puțin discutată”.

„Noi credem că primul pas către o gestionare mai bună a problemelor de greutate și a obezității este înțelegerea experiențelor reale prin care trec oamenii și a provocărilor zilnice când vorbim despre scăderea ponderală.De aceea am lansat primul studiu de percepție din România dedicat Food Noise. Rezultatele arată că mii de români se confruntă cu gânduri persistente despre mâncare fără să știe că acest fenomen nu reprezintă o lipsă de voință, are un nume și o explicație biologică și științifică. Mulți oameni nu vorbesc despre asta, deși o experimentează: acea voce din minte care revine când nu le e foame, o experiență reală pe care oamenii o trăiesc, dar nu o pot numi. La Novo Nordisk am ales să vorbim despre — Food Noise, nu din dorința de a eticheta ci pentru a recunoaște acest termen astfel încât să mutăm conversația de la vină și rușine la înțelegere”, a declarat Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România.

21% dintre respondenți recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți mâncând anumite alimente – semn că subiectul rămâne, pentru mulți, încărcat de rușine și tăcere. 77% dintre respondenți mănâncă, cel puțin din când în când, ca răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% spun că mănâncă în general atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% mâncarea este o formă de alinare.

Șapte din 10 respondenți simt regret, vinovăție, frustrare după momentele în care mănâncă mai mult decât și-au propus,– doar 6,7% simt plăcere. Peste jumătate ajung să compenseze prin restricții alimentare, prin sport suplimentar,  prin mese sărite, prin autocritică și reproșuri mentale – 12%

37% dintre respondenți se simt expuși des sau foarte des, într-o zi obișnuită, la imagini, reclame și conținut cu mâncare. Principalul declanșator al poftei „fără foame” este mirosul de mâncare (27%), urmat de vitrinele și rafturile din magazine (10%) și de reclamele TV sau online (7%).

Seara este momentul în care oamenii pierd cel mai des controlul asupra alegerilor alimentare (23%), urmată de zilele stresante (15%) și de perioada sărbătorilor (10%).