Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ți spun ce salariu și beneficii poți obține

Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferențele de salarizare dintre femei și bărbați, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe și capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanță Mercer arată că există diferențe salariale semnificative, pe aceleași tipuri de poziții, în funcție de generația din care face parte fiecare angajat.

Astfel, un manager de top din România din generația Baby Boomers (care este născut între 1946 și 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună și câștigă cu mai mult de 40% prin comparație cu un manager pe aceeași funcție care este mai tânăr și face parte din generația Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generația X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferențele salariale pe baza datei nașterii, având în vedere că, cel puțin în teoria susținută de angajatori, performanța, și nu vechimea în organizație, dictează salariul?

Alina Popescu, talent information solution leader pentru România și regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiți angajați dintre toate generațiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experiența lor.

„Baby boomerii sunt cei mai experimentați, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentați, de aceea sunt și cel mai bine plătiți. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obținerii de «active» și sunt motivați mai degrabă de bani, cei care fac parte din generația Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanțe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viața personală“, a explicat Alina Popescu.

Deși se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obține la schimbarea jobului, specialiștii susțin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competențele, polivalența și nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiția între companii în retenția talentelor, care este o mișcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară a grupului românesc RINF.

„Generațiile X și Y au avantajul de a se afla într-o piață emergentă, mult mai dinamică, în care competența poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunități de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
Pentru pozițiile de specialiști, angajații din generația X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generații de pe piața muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferențe mai mari sunt – în aceeași categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generația Millennial (Y), care câștigă cu 8% mai mai puțin decât X, dar mai ales pentru cei noi intrați în câmpul muncii (generația Z, născută după 1995). Un specialist din generația Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generația X, arată studiul Mercer.

În opinia Iulianei Leurent, generația Baby Boomers vrea „valori sigure“ și este, într-un fel, de înțeles. „Generațiile X și Y sunt cu mult mai atrași de tentațiile societății de consum și pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu mașină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivația de a munci mai mult pentru a câștiga mai mult, rămâne o alegere personală și este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

Românii din generațiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obții o mașină de serviciu îți asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte țări. Așa s-a ajuns în situația în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timișoara care ajunsese în urmă cu câțiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulțumit că mașina de serviciu era o Skoda Octavia și nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară Gi Group România.