Solutia hi-tech

Mai multe centre high-tech si mai putine drumuri si autostrazi aducatoare de capital politic – aceasta este una dintre retetele prin care Uniunea Europeana le propune pentru ca tarile sau regiunile mai slab dezvoltate sa recupereze decalajele economice, relateaza Financial Times. Pentru a realiza acest lucru, UE pune la dispozitie 308 miliarde de euro – suma nerambursabila – ce vor fi acordati in urmatorii sapte ani atat noilor membri, cat si celor vechi, dar care inca mai au intre granite regiuni a caror dezvoltare este sub media din Uniunea Europeana.

Romaniei i-au fost alocate 17,3 miliarde de euro, Ungariei 22,4 miliarde, iar Cehiei 23,6 miliarde. Cea mai mare suma, de departe, o va primi Polonia: aproape 60 de miliarde de euro. Dintre statele mai vechi ale Uniunii,

Spania va primi 31 de miliarde de euro, Germania, in special pentru partea estica, 23 de miliarde, iar Franta 12 miliarde.

Comisarul european pentru politici regionale, poloneza Danuta Hubner, a aratat ca banii ar trebui sa fie cheltuiti astfel incat sa fie avute in vedere prioritatile economice ale UE, cum ar fi cresterea competitivitatii, incurajarea inovatiei si crearea de noi locuri de munca. Dupa aproape un an de consultari, in aceasta luna a fost aprobata forma finala a ghidului care traseaza liniile directoare despre cum va trebui sa fie cheltuiti acesti bani.

Din suma primita, 62% trebuie alocata pentru proiecte legate direct de prioritatile UE, crearea de joburi si crestere economica, fiind pentru prima oara cand uniunea foloseste o astfel de abordare. Hubner a declarat ca UE doreste o schimbare a destinatiei sumelor cheltuite. De exemplu, in programul de sprijinire a regiunilor mai putin dezvoltate din perioada 2000-2006, 44% din fondurile structurale au fost cheltuite pentru proiecte de infrastructura, incluzand drumuri si retele de cai ferate in Spania. Aceasta a explicat ca politica regionala europeana din ultimele decenii a permis aparitia unor proiecte nascute mai mult din orgolii politice, de o valoare indoielnica, acest lucru fiind vizibil de exemplu in sudul Italiei.

O mare parte dintre noile state membre au studiat deja cum tari ca Irlanda si Finlanda si-au transformat economiile in mare parte agrare in centre high-tech, investind in educatie, pregatirea fortei de munca si centre de inalta tehnologie. Hubner a subliniat insa ca proiectele de infrastructura in transport vor juca in continuare un rol important, dand ca exemplu problemele cronice de trafic din jurul Dublinului. „Inca vor fi unele tari mai putin dezvoltate unde investitorii pur si simplu nu vor merge daca nu exista drumuri decente”, a precizat comisarul UE.

Noilor state membre nu li se va cere oficial sa aloce banii spre proiecte considerate fundamentale, dar Hubner se asteapta ca acestea sa isi fixeze singure tinte inalte. Ea ar dori ca mai multe proiecte sa fie finantate impreuna cu Banca Europeana de Investitii, folosind instrumente financiare si capitaluri de risc pentru a fi incurajate IMM-urile.