Sicilia se sufocă în pragul falimentului, sugrumată de politicieni-căpușă și corupție

Călită în războaie, cu o identitate culturală inconfundabilă, Sicilia este în fața unei noi încercări a istoriei. În lipsa unui conflict militar major, criza financiară și economică va defini fără doar și poate acest început de secol. După ani de risipă, nepotism, clientelism și corupție, Sicilia este în pragul falimentului. Un articol recent al Der Spiegel vorbește extrem de dur despre Sicilia, extrapolând fără prea multe argumente clientelismul și corupția în caracteristici ale Italiei în ansamblu și chiar ale statelor-problemă, din sudul zonei euro, în general. Există însă cifre, personaje și situații care justifică anumite semne de întrebare și care ar putea suna familiar și în alte părți.

UN ȘEF LA OPT PERSOANE
Regiunea semiautonomă Sicilia, cu aproximativ cinci milioane de locuitori, generează 5,5% din Produsul Intern Brut al Italiei și este condusă de un guvernator, președinte al guvernului regional, care răspunde în fața unui parlament cu 90 de membri.

Dincolo de salariile umflate pentru care nu fac mai nimic și de faptul că aproape o treime dintre parlamentarii locali au dosare penale și sunt ținta a diverse acțiuni în justiție sau sunt anchetați, Der Spiegel observă că principalele probleme ale Siciliei sunt nepotismul și clientelismul. 144.000 de sicilieni – asistenți medicali, consultanți, salariați temporar – sunt plătiți din bani publici, unul din opt fiind “șef”.

Politicienii de pe insulă au dat dovadă de creativitate când vine vorba de servirea de locuri de muncă: Sicilia are aproape 27.000 de pădurari – mult mai mulți decât plătește provincia canadiană British Columbia pentru a avea grijă de nesfârșitele-i păduri. Potrivit The Guardian, fiecare 239 de locuitori sunt deserviți de câte un funcționar public, față de unul la 2.500 în regiunea Lombardia, din nordul Italiei. Guvernanții au creat locuri de muncă și prin formarea unei armate de instructori: Sicilia are 7.000 de “traineri”, dar numai 4% dintre cei instruiți ajung să lucreze. Pe lângă veniturile generoase din timpul activității, cei mai descurcăreți funcționari publici reușesc să se retragă cu pensii de invidiat. Spre exemplu, Felice Crosta, fost șef peste colectarea deșeurilor în regiune, primește de la stat o pensie de 500.000 de euro pe an.

PODURI FĂRĂ DRUM
Administrația regională are la dispoziție fonduri UE de 20 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare. Sicilia a atras însă foarte puțini bani europeni, proiectele eligibile lipsind cu desăvârșire. Fondurile totuși accesate au fost risipite. “Poduri de autostradă fără drumuri de acces și baraje fără apă” sunt martorii tăcuți ai nepăsării politicienilor, în timp ce mafia s-a îmbogățit, notează revista germană.
Comisia Europeană cere Siciliei returnarea unor fonduri de 600 milioane euro cheltuite pe proiecte dubioase, precum campionate de golf sau renovarea unui bar. UE a deblocat, din 2007, fonduri nerambursabile de 7 miliarde euro destinare regiunii, însă autoritățile nu au reușit să respecte condițiile stricte în care trebuie cheltuiți banii europeni și au pierdut oportunitatea.

Mafia este acceptată, de facto, în Italia, acuză Der Spiegel, citând rapoartele cunoscutului ONG SOS Impresa. Cosa Nostra în Sicilia, Camorra în Napoli și ëNdrangheta în Calabria generează o cifră de afaceri anuală de peste 100 miliarde euro, iar mafia italiană a realizat în 2011 un profit de 70 miliarde euro, estimează SOS Impresa, cifre de invidiat pentru orice companie italiană.

Mafia controlează porțiuni mari din sectorul colectării deșeurilor și din industria transporturilor, din comerțul cu lapte și brânzeturi, și construiește drumuri pe bani publici. Sistemul de licitații publice este părtaș la tot felul de fraude. Dar nimic nu se schimbă. Cei care câștigă un contract pentru construcția unei secțiuni de autostradă pentru 100 milioane euro îl vând mai departe pentru 90 de milioane de euro, și tot așa. În final, se ajunge la realizarea lucrărilor pentru care statul a plătit 100 milioane euro cu investiții de numai 10 milioane euro, iar calitatea rezultatului este proporțională. Este cazul autostrăzii A3 Salerno – Reggio Calabria, a cărei construcție a început în 1962 și a fost finalizată în 1974, “aproape fiecare kilometru fiind realizat de câte o altă firmă”. La predarea lucrărilor, autoritățile au constatat că nu există bandă de urgență. 20 de ani mai târziu, în 1997, au început lucrările de renovare a drumului, cu termen de finalizare 2017 și costuri de construcție de 10 ori peste bugetul inițial. Și nimeni nu se revoltă și nu există nici o urmă de consecințe politice, observă Der Spiegel. Enrico Del Mercato, autorul volumului “La Zavorra” (Povara), care a tras semnalul de alarmă privind situația administrației din Sicilia, a remarcat impactul uriaș al clientelismului asupra tendințelor de vot de pe insulă, mult mai puternic decât al Mafiei.

“Aproximativ 70% dintre voturile din Sicilia se reduc la clientelism. Doar 5% sunt influențate de Mafie. Mafia nu este implicată în distribuția locurilor de muncă în schimbul voturilor, dar este răspunzătoare pentru mentalitatea din spatele acestui obicei. Ideea că «acum depinzi de mine, continuă să mă votezi» este foarte mafiotă”, comentează autorul, pentru The Guardian. Până acum, politicienii din Sicilia au fost lăsați în pace de Roma pentru că au garantat întotdeauna voturi la alegeri pentru partidele “de la centru”, spune Maurizio Bernava, un lider sindical local.