Shopping therapy? Și prețurile au un preț. Nu cumva hobbyurile pot fi mai eficiente și mai puțin costisitoare?

Timp de mulți ani – decenii – rețelele de magazine moderne au făcut bani din pofta cumpărătorilor de a explora, de a cheltui, de a se recompensa cu achiziții. Ba chiar la vremea în care hipermarketurile au purces la cucerit teritoriu pe piața românească erau mulți cumpărători care, potrivit psihologilor, percepeau timpul de mers la cumpărături drept quality time petrecut în familie. A venit apoi moda mersului la malluri și majoritatea românilor erau siderați de faptul că în (unele) piețe vestice timpul dedicat cumpărăturilor nu se poate suprapune exact peste weekend. Expați români care au preluat funcții în piețe dezvoltate povestesc că mersul la mall ca sport familial a ieșit din rutină, după relocarea produsă de job, mai cu seamă datorită faptului că aceste spații sunt închise duminica. (De asemeni, programul de lucru se termină efectiv la ore la care în România este perfect normal să înceapă o ședință, o întâlnire sau – în cazul altora – se derulează operaționalele presante.) Așa că (și) workaholicii români s-au trezit cu neobișnuit de mult timp liber la dispoziție pe care au putut să-l dedice altor activități. Fenomenul se conturează tot mai mult și pe plan local; nu mai e chiar neobișnuit ca în drum spre / dinspre birou sau aiurea să vedem oameni care aleargă sau merg pe bicicletă, aproape oricine are abonament la un soi de activități sportive, preocuparea pentru un stil de viață sănătos și wellbeingul devin rutine pentru tot mai mulți. Managerii cu care vorbim frecvent – inclusiv despre fațetele lor personale – povestesc că dedică timp și energie pentru viața din afara biroului, care le oferă echilibrul necesar, atât fizic, cât și psihic, pentru a putea performa în rolurile profesionale.

Nu e de mirare, în acest context, că devine tot mai bizară relaxarea pricinuită de cumpărături. Shoppingul este văzut tot mai mult drept o corvoadă consumatoare de timp și energie. Pentru a evita aglomerația din magazine, malluri sau parcări, pentru a salva timp, energie sau efectiv pentru a nu mai căra greutăți mari, comenzile online sunt o soluție pe care o preferă tot mai mulți cumpărători. În plus, accesul oferit de ecrane este extins, iar distanțele nu mai au relevanță. Dacă nu ai vreo urgență, legată de ținuta pentru un eveniment de pildă, poți comanda produsele care vin de peste mări și țări.

În 2005, un material de copertă al BM investiga apetitul pentru shopping al românilor.

eCommerce-ul este pe val, așa cum arată și materialul de pe coperta acestui număr. Conform previziunilor platformei de eCommerce MerchantPro, anul acest vânzările de bunuri ar putea ajunge la valoarea de 8,5 mld. de euro, în creștere de 5% față de 2025.

Consumul se mută tot mai mult în online, iar retailerii se confruntă acum cu presiuni mari, legate nu numai de preferințele clienților, prețuri, stocuri, aprovizionare, cât și de concurența mărfurilor care vin din afara Europei (la prețuri, adeseori, mult mai mici). Și, mult mai important, retailerii trebuie să facă un mare pas tehnologic. Pentru 2026, eMAG a comunicat un plan de investiții de 163 de milioane de lei în inteligență artificială și a inițiat în paralel o reorganizare internă cu reducerea a circa 3% din posturi, motivată oficial de contextul macroeconomic și de presiunea platformelor extra-UE. Miza principală, la nivel tehnologic, a celui mai mare retailer online din România este asistentul AI. Conform estimărilor, în următoarele 18-36 de luni configurația dominantă din eCommerce va fi AI-enabled. Această fereastră de timp vizează cât se poate de direct comercianții români, pentru care tehnologia a devenit mai importantă ca niciodată. Dacă nu vor reuși să țină pasul, vor deveni irelevanți.

Pentru consumatori, shoppingul va deveni și mai facil. Pesemne „ecranele” vor face recomandări de achiziții și, la un moment dat, ne vom trezi chiar cu livrări despre care ne vom întreba dacă le-am plătit (deja) noi sau asistentul din telefon.   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează care sunt modalitățile de relaxare alese cel mai frecvent, în zilele lucrătoare.

După o zi grea la birou, ce alegi?

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin