Sergiu Oprescu, la BM Storytellers: A avea creșteri anuale de 20-30% este ceva fabulos în business, oriunde în lume

Iată discursul lui Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existență a revistei Business Magazin:

Uitându-ne la ultimii 10 ani, 2007 a fost un an important, o perioadă când economia românească revenea în frunte, încrederea era la cote maxime și asta se reflecta în tot ceea ce făceau investitorii, care aduceau miliarde în România, dar și antreprenorii, care făceau proiecții și business planuri de creștere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani. La fel se comportau și băncile, toate aveau sentimentul că trebuie să câștige repede cotă de piață, să se extindă în zona de retail și în general în toate domeniile era o stare de efervescență.

2007 este perioada când creditul guvernamental creștea cu 30-40% pe an, zona de banking atingea cote maxime de activitate. În perioada 2005-2008 am avut o creștere a creditării excesivă, dar eu aș despărți perioada în două etape: mai întâi o perioadă de normalitate, cu încredere susținută, până la începutul lui 2007 – când oamenii aveau, în primul rând, încredere să consume; reforma impozitării din 2005 a lăsat mai mulți bani la nivel individual, cursul se apreciase, leul se apreciase, așa că familiile au simțit că au banii necesari pentru a consuma, ceea ce s-a și întâmplat; apoi a urmat perioada 2007-2008, care a fost una de derapaj, din această perspectivă.

Pentru mine personal, 2007 a fost anul când am devenit președinte executiv al Alpha Bank România, după ce îmi construisem cariera în interiorul băncii, în zona de retail banking și anterior în zona de investment banking. A fost un an dificil, pentru că toată lumea avea impresia că această construcție economică poate dura la nesfârșit. În acest context, eram în proces de expansiune, ca toate băncile din România, dar din fericire într-un ritm moderat, cu 30-40 de unități noi pe an, astfel încât în 2008 aveam un nivel maxim de doar 200 de unități. Am făcut așadar această expansiune în etape mici, încercând să măsurăm ce se va întâmpla în viitor.

a sfârșitul anului 2007 începusem să avem propriile semne de întrebare când ne uitam la ce se întâmpla în jurul nostru: noi deschideam sucursale, dar nu mai găseam oameni potriviți pentru a-i angaja în unitățile respective, pentru că așteptările din punct de vedere salarial erau uriașe. De asemenea, deoarece Alpha Bank a fost prima bancă din România care a acordat credite ipotecare, aveam în baza de date istoricul prețurilor la apartamente începând cu 2001, iar când am văzut aprecierile din 2008 am avut primele semne de îngrijorare, chiar dacă sesizam aprecieri salariale anuale semnificative.

Cu toate aceste semne de întrebare, la momentul respectiv încrederea era la cote maxime și chiar dacă cineva încerca să se uite mai departe, era „furat de peisaj„. Peisajul era unul extrem de frumos, toată lumea avea sentimentul că genul acesta de creștere economică poate continua la nesfârșit. Din punctul meu de vedere, trebuia să fim mai atenți la ceea ce se întâmpla în afara țării. Noi aveam sentimente optimiste pentru că de-abia intrasem în Uniunea Europeană, dar nu realizam cât suntem de ancorați la tot ceea ce se întâmpla în plan internațional și cât de ușor putem fi afectați de acestea. Toate elementele cu care lucram la nivelul economiei românești arătau  creștere, însă din exterior veneau alt gen de semnale. 

Privind în urmă, îmi pare bine că nu am exagerat din punctul de vedere al numărului de unități și am mizat pe un mix de canale de distribuție, punând accent pe internet banking. Îmi pare bine că am introdus politici de risc, iar cel mai bine îmi pare că nu am avut nicio expunere față de creditele în valută exotică. Am avut decizia pe masă în acel an, însă am considerat că nu suntem pregătiți pentru creditarea în astfel de valute. Retrospectiv privind, cred că este una dintre cele mai importante decizii luate în acea perioadă.

Mi-aș fi dorit să fim vizionari și pe partea juridică și să fi testat mai aplicat limitele sistemului juridic din România. Au fost multe detalii pe care nu le știam la vremea respectivă și pe care le-am aflat abia când lucrurile s-au complicat în piață.
Eu în general sunt un optimist precaut. Am descoperit împreună cu restul pieței  că a avea creșteri anuale de 20-30% este fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume. Nu am fost pregătiți să facem față unei faze de exuberanță de 4-5 ani, nu am fost pregătiți nici pentru criză, dar întrebarea este dacă acum suntem pregătiți pentru relansarea economică. O serie de 8-9 ani de creștere economică, cum am avut noi până în 2008, este un lucru destul de rar în istoria unei țări. La noi părea că poate să meargă către 15 sau 20 de ani. În prezent însă, am ieșit din criză, de doi ani suntem în creștere.

Este posibil să mai avem o serie de creștere de zece ani, dar deja creșterea e vizibilă de doi ani și noi gândim în continuare negativ. În ultimii doi ani am văzut doar partea goală a paharului și toată comunicarea la nivelul societății este negativă. Am pierdut deja doi ani de zile gândind negativ, sper să fim mai ancorați în realitatea pieței în următorii opt ani, iar încrederea să se consolideze cât mai repede.