Șeful Citi în România vorbește despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală și de Est

Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală și de Est al Citi și director general al Citi Rusia, este obișnuit cu ziariștii. Stă degajat în fața aparatului de fotografiat și are, pe parcursul a două zile petrecute la București, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

A venit pentru prima oară în România în urmă cu câțiva ani și spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale orașului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o țară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activități pe această piață. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci și a tipurilor de tranzacții derulate. A fost un an bun și în celelalte țări“, spune Luet.

Tot el adaugă că din grupul celor opt țări ale căror activități le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „și este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preț excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanțelor a lansat obligațiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

În România, Citibank ocupă poziția a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piață de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creștere cu 67% față de rezultatul din 2012. Cu acest câștig, Citi se plasează pe poziția a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piață, după Raiffeisen, Banca Transilvania și BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituția a renunțat la portofoliul de retail de pe piața locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; inițial a fost anunțat transferul a peste 100.000 de clienți, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor și a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (față de peste 90 milioane de euro în anunțul ini-țial) și depozite de 136 milioane de euro (față de o valoare anunțată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacție în premieră pe piață, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS și UniCredit.

Privind însă evoluțiile prezente, din regiune, și cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află și filialele locale din Ucraina și alte țări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranță un efect în Rusia și mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel și producția industrială“.

În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influență, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflație, care crește“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinație de factori macroeconomici și geopolitici și este greu de evaluat care dintre ei cântărește mai mult. Luet nu se așteaptă ca situația din Ucraina să-și facă simțite efectele și în România, de vreme ce Rusia și Ucraina nu au fost parteneri importanți de schimburi comerciale, așa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

„Transmiterea indirectă a acestei situații de criză se face prin modificarea prețurilor la energie sau prin sancțiuni și contrasancțiuni în privința importurilor și exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor țări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii și, implicit, la reducerea investițiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieței“, spune executivul, care se așteaptă ca în prima parte a anului viitor sancțiunile împotriva Rusiei să fie menținute.

Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferență față de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al orașului și nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

În esență, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condițiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de țară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcție de tipul clienților: divizia companiilor mici și mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari și cele de stat (peste 300 milioane de euro) și apoi divizia care se ocupă de relația cu sucursalele locale ale clienților globali.

Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaționalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume și monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investițiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

Și în privința predicțiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se așteaptă să fie un alt an bun (“Firește că sunt optimist“) și că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunități din diferite piețe. Menționează că unele dintre „piețele-cheie“, ca Franța sau Germania, nu au o evoluție atât de bună cum era de așteptat. În plus, „băncile nu-și mai permit să mai experimenteze judecăți incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greșelilor din trecut“.

Recenta vizită la București a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuși, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria și înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătorește mult în Rusia, țară în care conduce operațiunile băncii, iar în altele are călătorii și mai lungi, spre Londra, unde se află și familia sa. „Acesta este blestemul corporațiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obișnuit și îmi place să călătoresc foarte mult.“