Șefa Dacia: Situația politică și economică din România nu este atât de stabilă pe cât ne-am dori pentru a putea lua decizii de viitor. Sperăm ca guvernul să se stabilizeze. Instabilitatea de la București, cea mai scumpă energie din Europa și inflația blochează investițiile

♦ Grupul Renault transmite de la Paris cel mai clar semnal de alarmă din ultimii ani cu privire la România, iar mesajul nu mai vizează doar costurile: instabilitatea politică de la București a devenit un obstacol direct în calea deciziilor de investiții, spune Katrin Adt, CEO al Dacia ♦ Peste energia cu cel mai ridicat preț industrial din Europa și inflația care împinge salariile se suprapune un guvern în care industria nu știe dacă mai are, de la o lună la alta, același interlocutor.

Mesajul transmis de condu­cerea Dacia, marca prin care grupul Renault rea­li­zează în România cea mai mare afacere din eco­no­mia locală, nu a fost niciodată mai direct: nu costurile în sine sunt cea mai mare problemă a României, ci faptul că nimeni nu poate spune cum vor arăta ele – și cine va guverna – peste un an.

„Situația politică și eco­nomică din România nu este atât de stabilă pe cât ne-am dori să o vedem, pentru a putea lua decizii și pentru viitor. Ne așteptăm și sperăm ca lucrurile să se îm­bunătățească: guvernul să se stabilizeze, iar politica economică să fie una în favoarea investiții­lor. Asta sperăm“, a declarat Katrin Adt, CEO al mărcii Dacia, în cadrul unei mese rotunde cu jurnaliști la care a participat și ZF. Este una dintre cele mai tranșante poziționări publice ale unui șef de marcă din grupul Renault față de mediul politic românesc, într-un moment în care deciziile industri­ale majore ale grupu­lui se concentrează pe mai toate țările unde este prezent, mai puțin România.

La capitolul costuri, oficialul mărcii de la Mioveni a identificat două amenințări. „Există provocări de competitivitate și sunt două subiecte care ne îngrijorează cu adevărat. În primul rând, prețul energiei, care este cel mai ridicat preț industrial pe care îl avem în Europa. În al doilea rând, inflația, care duce la creșterea salariilor. Dacă lucrurile continuă așa, este, desigur, o provocare. Într-o situație mai stabilă, în care am putea fi mai siguri de ce urmează, ar fi mai ușor să luăm decizii de business“, a spus Katrin Adt.

Consecințele acestei ecuații sunt deja vizibile. Automobile Dacia a confirmat oficial, în raportul de gestiune pentru 2025, abandonarea proiectului de extindere a capacității de producție de la Mioveni către 400.000 de unități anual – un plan care data din 2019 -, printr-o notificare depusă la Mi­nisterul Finanțelor la începutul acestui an. „Ceea ce vedem în prezent din evoluția pie­ței este că avem capacitate suficientă la Mio­veni pentru cererea existentă. Prin urmare, nu extindem – dar niciodată să nu spui niciodată. Nu este o decizie împotriva României. Luăm decizii doar atunci când există un motiv de business, iar în prezent nu există un motiv de business pentru a extinde capacitatea în România“, a explicat Katrin Adt, subliniind totuși că Duster și Bigster, cele două modele fabricate la Mio­veni, rămân mașinile-vedetă ale mărcii și că nu există nicio discuție privind plecarea lor din România. Dar toate modelele noi merg în altă parte – Striker a fost confirmat pen­tru Bursa, Turcia, noul Spring va fi produs în Slovenia, viitorul Sandero, inclusiv cu versiunea electrică, în Maroc.

De la preluarea mandatului de CEO al grupului Renault, în august 2025, François Provost a vizitat mai multe centre industri­ale ale grupului – din Franța până în Maroc și Turcia -, dar nu a ajuns încă la Mioveni, acolo unde se realizează jumătate din producția mărcii Dacia. Ultima vizită a unui șef al grupului Renault în România rămâne cea a lui Luca de Meo, din 2020.

Katrin Adt respinge însă ideea unui mesaj ascuns în spatele acestei absențe: „Dacia vine din România, așa că nu suntem deloc supărați. România este o țară foarte importantă, în special pentru Dacia: avem acolo centrul nostru de inginerie, o echipă de design și jumătate din producția mărcii. Nu vă faceți griji, va veni. Nu îi gestionez eu agenda, dar nu aș presupune niciun sentiment negativ în spatele acestui fapt.“

Același raport de gestiune, semnat de Katrin Adt, arată amploarea frânei trase la Mioveni: investițiile corporale s-au prăbușit cu peste 64% într-un singur an, la 368,7 mil. lei, iar numărul angajaților a scăzut cu 955, până la 10.115 salariați. Și asta într-un an financiar record: Automobile Dacia a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 29,92 mld. lei (circa 5,93 mld. euro), în creștere cu 7,6%, și cu un profit net de 629 mil. lei, în urcare cu 10,5% – practic integral repartizat sub formă de dividende către acționarul Renault SA, care deține 99,4% din capital. Vânzările de vehicule au scăzut însă cu 3,9%, la 297.049 de unități.

Cât de fragil este dialogul cu Bucureștiul se vede și din felul în care Mihai Bordeanu, country head al Dacia pentru România și președinte al asociației industriei auto ACAROM, își descrie întâlnirea de acum câteva săptămâni cu premierul Ilie Bolojan: „M-am întâlnit cu el – pentru că e prim-ministru încă: era atunci când ne-am întâlnit și e și acum.“ Remarca, aparent o glumă, spune totul despre orizontul de predictibilitate cu care operează cel mai mare exportator al țării: industria nu mai ia de la sine înțeles nici măcar continuitatea interlocutorului de la Palatul Victoria.

„Suntem într-o problemă, într-un hău de competitivitate în România, în mare parte din cauza faptului că nu avem predictibilitate pe costurile de energie. Am discutat foarte aplicat: mașinile sunt făcute din oameni, tablă și energie. Nu ne așteptăm să se ieftinească energia mâine dimineață, dar ne așteptăm să vedem o foaie de parcurs până la sfârșitul decadei: cum atenuăm prețurile, care sunt pârghiile“, a declarat Mihai Bordeanu, care a pus pe masa premierului și problema predictibilității legislative în ansamblu. Discuția despre salarii este exclusă din start: „România e o țară emergentă, tendința este să ne apropiem de medie, nu să ne îndepărtăm. Eu nu o să fiu niciodată un avocat al micșorării salariilor din România.“

Miza depășește cu mult perimetrul de la Mioveni: industria auto înseamnă 230.000 de angajați, aproximativ 14% din PIB și o cifră de afaceri de circa 35 mld. euro, iar 2025 a adus prima scădere a afacerilor sectorului după cinci ani consecutivi de creștere. Declinul a continuat și în 2026 – în primele cinci luni, producția națională de autoturisme a coborât cu 11,2%, potrivit datelor ACAROM -, iar uzina de la Mioveni nu are în acest an vizibilitate pentru o producție de 300.000 de unități, a recunoscut Mihai Bordeanu.

Semnalul de alarmă privind România vine într-un moment în care nici piața europeană nu oferă sprijin. „De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, mediul geopolitic s-a schimbat total, în special pentru clienții noștri, care sunt foarte sensibili la creșterile de preț. Am făcut calcule pe fiecare țară și vedem o creștere de până la 50% a bugetului lunar de mobilitate, din cauza carburanților. Este foarte mult pentru clienții noștri – nu sunt oameni cărora le rămân bani la finalul lunii“, a explicat Katrin Adt. Comenzile din trimestrul al doilea sunt în scădere față de primul, iar clienții care nu au nevoie urgentă de o mașină își amână decizia de cumpărare, a recunoscut șefa Dacia, care se declară totuși „destul de încrezătoare“ în atingerea obiectivelor pe acest an.