Sectorul manufacturier a început a doua jumătate a anului pe o bază mai stabilă, indicele PMI® global, calculat de BCR în România, depășind pentru prima dată în ultimii doi ani nivelul de 50 de puncte în iulie. Ciprian Dascălu, BCR : Producția industrială pare să se îndrepte spre al patrulea an consecutiv de contracție, tendință determinată în principal de industria auto

Sectorul manufacturier a început a doua jumătate a anului pe o bază mai stabilă, indicele PMI® global, calculat de BCR în România, depășind pentru prima dată în ultimii doi ani nivelul de 50 de puncte în iulie. 

Indicele PMI® global este un indicator compozit cu o singură valoare a performanței sectorului manufacturier, calculat pe baza indicatorilor privind comenzile noi, producția, forța de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.

Creșterea indicelui la 50,1 puncte în iulie, de la 48,8 în iunie, a fost susținută de trei dintre cele cinci componente, care au avut contribuții pozitive, compensând valorile negative înregistrate la forța de muncă și stocurile de achiziții.

În contrast puternic cu reducerea semnificativă înregistrată cu o lună înainte, în iulie s-a semnalat o ușoară creștere a comenzilor noi. Aceasta a reprezentat prima creștere de la septembrie anul trecut, pe care participanții la sondaj au atribuit-o unei combinații de noi clienți câștigați, unei revigorări a cererii, precum și unor activități promoționale de succes.

Acesta a stimulat o majorarea producției manufacturiere, punând astfel capăt unei tendințe de scădere care dura de peste doi ani. Reducerile înregistrate la nivelul achizițiilor, al stocurilor de materii prime și al forței de muncă au fost doar ușoare.

Cu toate acestea, o scădere mai accentuată a efectivelor de personal a contribuit la o creștere record a comenzilor restante.

„Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, elaborat de BCR, a intrat în zona de expansiune pentru prima dată în puțin peste doi ani, ajungând la 50,1 în iulie, față de 48,8 în iunie. Redresarea a fost determinată în principal de creșterea numărului de comenzi noi și a producției. Stocurile de achiziții au avut, de asemenea, o contribuție pozitivă, în timp ce componentele referitoare la ocuparea forței de muncă și termenele de livrare ale furnizorilor au reprezentat factori de frânare. Este prea devreme pentru a vorbi despre o stabilizare a activității din sectorul manufacturier românesc, deoarece factorii negativi la nivel global ar putea să o afecteze. Valorile pozitive recente ale datelor preliminare din Germania, cu indicele PMI preliminar al sectorului manufacturier german care s-a menținut timp de șase luni consecutive peste pragul de 50,0 care marchează o situație neschimbată și cu cea mai mare creștere a producției din ultimii aproape patru ani și jumătate în iulie, nu s-au reflectat încă într-o creștere a cererii externe pentru producătorii români, întrucât creșterea numărului de comenzi noi a fost determinată exclusiv de piața internă”, a comentat Ciprian Dascalu, economist-șef la BCR. 

Presiunile inflaționiste s-au redus ușor, dar au rămas ridicate, afectând la rândul lor încrederea mediului de afaceri, care a scăzut la cel mai scăzut nivel înregistrat în cadrul sondajului.

Creșterea portofoliului general de comenzi s-a concentrat în mare parte pe vânzările interne, având în vedere o reducere susținută (deși mai moderată) a comenzilor de export.

Datele din iulie au indicat o nouă creștere a producției în fabricile din România, adesea atribuită relansării volumului de comenzi, dar și creșterii productivității.

În același timp, se observă majorarea prețurilor de producție, la care s-a adăugat povara suplimentară generată de evoluțiile nefavorabile ale cursului de schimb. Presiunea persistentă asupra inflației și condițiile economice dificile în general au afectat, potrivit rapoartelor, așteptările firmelor pentru anul următor. De fapt, nivelul de încredere a atins un minim istoric în luna iulie.

”Producția industrială din România pare să se îndrepte spre al patrulea an consecutiv de contracție. Această tendință este determinată în principal de industria auto, care a înregistrat o scădere de 10% în primele cinci luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, scăderea accelerându-se în perioada martie-mai, ceea ce reflectă efectele negative externe și erodarea continuă a competitivității”, a adăugat Ciprian Dascălu.

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să perturbe piețele energetice, determinând creșterea costurilor pentru industriile cu consum intensiv de energie, în condițiile în care producătorii români se confruntă deja cu unele dintre cele mai ridicate costuri energetice din Europa.

Deși prețurile petrolului se situează cu mult sub maximele recente, pe fondul așteptărilor privind o soluționare a conflictului din Iran, prețurile gazelor naturale se apropie de maximele ultimilor trei ani, din cauza îngrijorărilor legate de nivelurile de stocare sub media sezonieră a capacității de stocare.

Se preconizează că majorarea cheltuielilor pentru apărare va susține activitatea industrială în întreaga Europă, deși redresarea va rămâne probabil inegală. Incertitudinea geopolitică continuă să reprezinte un risc semnificativ pentru economia europeană.

Pe lângă factorii externi nefavorabili, economia românească s-a confruntat cu incertitudini fiscale și politice accentuate, care afectează deciziile de investiții, în timp ce consolidarea bugetului de stat în curs a avut un impact negativ mai mare decât cel preconizat asupra cererii de consum.