Secretul „murdar" al energiei curate. Câte deșeuri produc parcurile eoliene sau panourile solare până ajung să producă energie

Lumea se îndreaptă spre surse de energie regenerabilă, iar Acordul de la Paris și Green Deal-ul propus la nivelul Uniunii Europene modelează o direcție nouă pentru piața de energie. Cu toate acestea, parcurile eoliene și celelalte surse de energie „curată” generează deșeuri. Vor reuși companiile românești să capitalizeze oportunitatea?

În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deșeuri care trebuie colectate, sortate și procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziție energetică curată. Spre exemplu, în producția panourilor solare și a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol.

Potrivit datelor organizației Clear Energy Alliance, China deține 95% din piața extracției de minerale rare necesare în producția acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv. În același timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obișnuit cu prezența turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an și aproximativ un milion de lilieci – care sunt esențiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare.

Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informațiile publicate de Administrația pentru Informații din Energie, un braț al biroului de statistică din SUA, arată că gazul și cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene. Cu siguranță, sursele de energie regenerabilă poluează mai puțin decât combustibilii fosili, însă recunoașterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient și mai aplicat pe realitatea pieței. 

România și-a luat angajamentul că se vor instala în țară capacități adiționale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunități economice pentru companiile din piață. Pentru un exemplu al deșeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanță de mediu Blumenfield menționează un parc eolian pe care l-a observat și analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene.

Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanță. Din aceste activități de mentenanță sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deșeuri periculoase pe parcursul unui an de funcționare, în mare parte uleiuri și antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantități de deșeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield.

Compania a realizat un studiu de caz și asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deșeurile generate de aceasta și potențiala reutilizare a acestora. „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfășurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deșeuri, din care 84% sunt deșeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conținut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deșeuri am reușit să găsim soluții pentru valorificarea acestora. 

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL