Scurta viață a unei legi „made in Ro“: 51% din produsele vândute în supermarketuri să fie românești. Cum ajunge România la deficitele uriașe pe carne, lapte, panificație, fructe și legume dacă retailerii mari susțin că vând în proporție de 90% „produse românești“?

Aproape 4 miliarde de euro a fost în 2023 deficitul co­mercial pe carne, lapte, panificație, legume și fructe, cu un miliard de euro în plus în numai doi ani. Retailerii spun că ei au la raft „produse românești“ în proporție de peste 50%, în timp ce dinspre producție încep să se audă voci care se plâng de delistarea din marile magazine.

♦ Triumful Legii „51%“, care obliga supermarketurile să vândă produse românești, a fost de scurtă durată, din 2017 până în 2020. Legea își propunea să încurajeze formarea lanțurilor scurte de aprovizionare și să stimuleze consumul de produse autohtone. Astăzi, în lipsa ei, niciun retailer nu spune câte produse fabricate în România și vândute pe acest lanț scurt are la raft. ♦ „Ce e mai important pentru România: să fie o lege sau să fie 51% produse românești pe raft?“ ♦ Ce înseamnă de fapt „produs românesc“?

Aproape 4 miliarde de euro a fost în 2023 deficitul co­mercial pe carne, lapte, panificație, legume și fructe, cu un miliard de euro în plus în numai doi ani. Retailerii spun că ei au la raft „produse românești“ în proporție de peste 50%, în timp ce dinspre producție încep să se audă voci care se plâng de delistarea din marile magazine.

Ce înseamnă pentru retailerii alimentari „produs românesc“ și care este pentru ei diferența dintre un produs fabricat în România și un produs furnizat de o companie din România? După pandemie și în contextul războiului din Ucraina, securitatea producției locale a devenit esențială. Dacă americanii își aduc acasă producția de cipuri – pentru ei este un sector strategic – România poate face din industria alimentară un sector strategic. Dar cum împlinește acest obiectiv în condițiile în care deficitul comercial pe produse agroalimentare se adâncește de la an la an?

„Avem nevoie de piață și de un tratament corect pe piață. În momentul în care s-a dezvoltat retailul în Grecia, producătorii au luat parte cu mic, cu mare să oprească asta. Mi-ar plăcea ca și românii să aibă caracterul grecilor“, a spus George Scarlat, în calitatea sa dublă de fermier și președinte al Comisiei pentru agricultură din Senatul României.

Timp de patru ani, în perioada 2017-2020 România a avut o lege care prevedea ca 51% din produsele din supermarketuri să fie românești, legea care ar fi facilitat accesul la piață al producătorilor români.

„Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare“, scria în Legea 150 din 12 iulie 2016, care a intrat în vigoare șase luni mai târziu.

Aceasta modifica și completa Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

În 2020, legea a fost scoasă deoarece Comisia Europeană a spus că contravine legislației UE referitoare la libera circulație a bunurilor, susținând că favorizează produsele românești.

„Faptul că s-a dat o lege a fost o problemă, care ne-a dus la o procedură de infringement. Aveam peste 51% produse la raft înainte, dar a fost un mijloc ca unii să iasă în față. Unde nu era destulă marfă, nu aveam majoritatea, dar altfel erau peste 51%“, spune acum George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

De asemenea, acesta spune că și în prezent sunt produse listate în spuermarketuri la care marii retaileri au majoritatea din România. „Iarna, de exemplu, nu avem roșii românești. Puteam să rezolvăm problema, dar nu printr-o lege care nu propune o soluție reală la o problemă reală.“

Bădescu a mai amintit și cazul cărnii de porc, unde România își asigură doar 20% din consum, deoarece are pestă porcină africană, motiv pentru care nu ar putea fi asigurată majoritatea la raft. Totuși, în lege era precizat și faptul că, prin excepție, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanțului scurt de aprovizionare în baza unui ordin al ministrului agriculturii și în urma consultării entităților din cadrul organizării comune de piață. Totodată, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie, a comercianților menționați.

„Una este să ai 51% produse românești pe raft și alta este să dai o lege prin care să obligi comercianții să aibă 51% produse românești. Ce e mai important pentru România: să fie o lege sau să fie 51% produse românești pe raft? Cum s-a ajuns la acest procent? Unde nu era 51% la raft? La ce produse? De ce nu s-a făcut o analiză?“, se întreabă directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, fără a indica exact produsele la care se îndeplinea condiția majorității produselor românști în comerțul modern și se îndeplinește și acum.

Mai mult, el crede că nu poate intra în discuție readucerea la viață a acestei legi, deoarece nu s-ar putea evita o nouă procedură de infringement și ar mări prăpastia dintre producători și comercianți.

„Această lege a fost începutul unui zbucium, a fost plata unor polițe și a afectat dialogul dintre producători și comercianți. Sunt probleme, găsim rezolvări, dar nu pseudo rezolvări. În primul rând, ar trebui să avem mai multe informații de calitate. Dacă vorbim despre merele din Polonia, care pentru ei sunt o prioritate și au devenit competitivi, ar trebui să ne stabilim și noi priorități, să fim la prune competitivi, de exemplu. Nu putem să fim numărul unu la toate, ci trebuie să avem anumite priorități“, este de părere George Bădescu.

În ultimele zile, unii producători români din industria alimentară, dar nu numai, au spus public că au fost delistați din supermarketuri pe motiv că produsele lor nu se vând, pentru că sunt „prea scumpe“ sau „sezoniere“, iar consumatorii români nu le cer, potrivit marilor retaileri. Printre cei delistați se numără Uniconf, producător local de lenjerie intimă din Sălaj, Sonimpex Topoloveni, producătorul magiunului Topoloveni și Cream Land Teleorman, producătorul înghețatei Cremola.

Astfel, în timp ce an ce marele retail, care controlează 70% din comerțul alimentar local, renunță la produsele românești, an de an importurile de alimente cresc atât cantitativ, cât și valoric. România, „țară cu potențial“, are o singură constantă: importurile de alimente au crescut rapid în ultimii cinci ani.

„Ultima speță este delistarea și la ea se ajunge în urma unui raport care să răspundă optim cerințelor clienților și rulajului din magazine, adică raportul acesta este pe bază de cerere și ofertă. Atât timp cât scade foarte mult cererea pentru un produs, mai ales dacă vorbim de un produs sezonier, cum a fost cazul Cremola, este foarte greu să poți menține la raft un produs dacă nu are rulaj în magazin, iar delistarea e ultima soluție la care se poate se poate ajunge și se întâmplă destul de rar, pentru că noi suntem adepții parteneriatelor pe termen lung, cel puțin pe marcă proprie“, spun reprezentanții Kaufland România, care au marca privată Vreau din România.

Aceștia au adăugat că sunt mai multe listări decât delistări, pentru că obiectivul lor este să crească numărul de producători locali cu cel puțin 5% în fiecare an, pe toate categoriile. „Pentru noi este mult mai simplu și din punct de vedere logistic și din punct de vedere al sustenabilității, al prospeținii. De aceea căutăm producători locali și inițiem discuții cu ei ca să-i listăm în magazinele noastre. Spre exemplu, deja am început să avem în magazine cireșe livrate din România și urmează pe parcurs ce apar și alte culturi să le avem în magazine. Ajungem în sezon undeva la 90% din producția de fructe și legume din România“, au completat ei, fără a răspunde exact care este numărul de listări și delistări făcute în acest an sau diferența procentuală dintre ele.

De altfel, reprezentanții Kaufland au mai spus că e nevoie ca producătorul să se promoveze activ și pe cont propriu, nu doar să se bazează pe retailer, astfel încât consumatorul să-l cunoască și să-l caute la raft. Însă, George Scarlat, președintele Comisiei de Agricultură din Senat, a spus că cererea este influențată și de retaileri.

„Legea 81/2022 reglementează sancțiuni aspre pentru încălcarea interdicțiilor privind practicile comerciale neloiale și când reconstituim prețurile de la raft, vedem că valorile adăugate sunt foarte mari la comercianți. Acesta este neajunsul nostru. (…) Una este să cumperi morcov din Grecia cu 2 lei și să pui 65% adaos și alta este să iei un morcov românesc cu 1,8 lei și să îi pui 90% adaos. Consumatorul român când vine la raft vede doi morcovi și îl alege pe cel mai ieftin. Apoi, retailerul spune: al tău, românesc, nu s-a vândut“, a afirmat Scarlat. Acesta crede că dacă statul investește bani în două fabrici de procesare, de exemplu, ar trebui să-i oblige pe cei care fac bulion ori alte conserve să folosească doar roșii, castraveți și alte legume românești, iar apoi să ducem acest produs 100% românesc la raft.

Reprezentanții Kaufland România au spus că în spatele formării prețului de la raft al unui produs e un proces complex și adaosul comercial variază de la alimentele de bază, spre exemplu, care acum sunt plafonate, la celelalate produse.

„Avem o limită până la care putem crește prețul. Mergem întotdeauna pe o soluție sustenabilă și avantajoasă pentru noi și pentru producător. Dacă producătorul nu se poate autosusține, nu poate nici asigura produsele ulterior la raft. Prin urmare, trebuie să fie o situație de win-win în care atât noi, cât și producătorii, la final, să ne bucurăm de câștig, dar să fie în avantajul clientului, pentru că trebuie să răspundem în nevoilor sale de calitate, de preț“, au explicat aceștia.

Ei n-au spus care este adaosul minim și adaosul maxim practicat de rețea în România, dar au precizat că „atunci când s-a plafonat prețul alimentelor de bază, la multe dintre ele acel procent de 20% era mult mai mare decât stabilisem noi inițial“.

Ce stabilea legea 51% produse românești (Legea 150 din 12 iulie 2016)

♦ Care sunt produsele românești luate în calcul: categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație.

♦ Ce înseamnă produse românești: produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, care înseamnă că produsul vine de la o distanță mică față de magazin, trece prin mai puține mâini în traseul parcurs de la fabrică până la consumator.

♦ Care este ponderea lor la raft: comerciantul are obligația să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft.

Ce se întâmplă astăzi în marile magazine

♦ Comercianții afirmă că au în oferta de la raft produse românești sau de la furnizori români în proporție de 50-80 sau chiar 90%. La ce tipuri de produse se referă? Sunt produse fabricate în România sau vândute de companii înregistrate în România? Nu răspund.

♦ Este batonul de cereale produs în Polonia și vândut de o multinațională cu sediul în România un produs de la o companie românească? Este el produs românesc? Se află fabrica din Polonia pe lanțul scurt al consumatorului care ia acel produs de pe raftul din București?

Scurt istoric. De ce a avut o viață scurtă Legea „51%“?

În primul rând, marii retaileri cu capital străin au spus la momentul respectiv că legea duce la subminarea lor, că-și vor închide magazinele, că îi avantajează pe producătorii necompetitivi și că nu este favorabilă consumatorilor, cărora li se restrânge libertatea de a alege, astfel că au fost împotriva ei. Apoi, după trei ani, în 2020, legea a fost scoasă deoarece Comisia Europeană a spus că contravine legislației UE referitoare la libera circulație a bunurilor, susținând că favorizează produsele românești. „Având în vedere că România nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale aprobate prin Legea nr. 150/2016 erau justificate și proporționale, respectivele excepții nu se puteau aplica. Ca urmare, a fost adoptată Legea nr. 28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care a abrogat normele contrare legislației Uniunii Europene în domeniu. În consecință, la data de 02.07.2020, Comisia Europeană a decis să închidă acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, în ceea ce privește măsurile restrictive impuse în sectorul produselor alimentare, măsuri care au favorizat produsele interne în detrimentul produselor similare importate“, se arăta într-un document al Consiliului Legislativ, care a dat avizul negativ referitor la propunerea pentru modificarea și completarea legii 321/2009.

Tot în 2020, odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, marile rețele comerciale, spuneau că le este greu să găsească marfă locală, astfel că legea a fost scoasă, dar și dată uitării, deși s-a mai încercat o „resuscitare“ în 2022, iar George Scarlat a fost unul dintre promotorii ei.