Scrisoare de la un antreprenor din industria farma. Spitalele și medicii nu au echipamente anti-virus. Dar există vreo entitate a statului responsabilă cu achiziția de stocuri medicale urgente? C?

În mod excepțional, Ziarul Financiar preia astăzi pe prima pagină, cuvânt cu cuvânt, un mesaj al unui om de afaceri care spune ceea ce ZF cere de două săptămâni: Centralizați la guvern achizițiile și furnizarea de echipamente medicale și medicamente, nu lăsați spitalele de capul lor, pentru că va fi haos.

„Bună ziua stimată echipă redacțională a Ziarului Financiar!

Vă scriu la invitația impe­ra­tivă transmisă de preșe­dintele Iohannis, me­sajul online prin care au­toritățile române par că ne solicită pe noi, cei din eco­no­mia privată, să punem umărul la tre­cerea cu bine a României prin criză, atât criza medicală cât și criza economică pre­zentă și cu siguranță viitoare de­oare­ce ea va persista și după ce COVID-19 va fi istorie.

Vă scriu deoarece am obo­sit după atâtea încer­cări de a găsi acea persoa­nă / acele persoa­ne în a căror fișă a postu­lui să fie specificată responsabi­lita­tea de a «rezolva» situații de urgență pe care sistemul de sănătate din România trebuie să le treacă rapid și cu bine.

Citim pe toate canalele de infor­mare (oficiale, nu doar pe cele în care ne putem da toți cu părerea) că spitalele și cadrele medicale din linia întâi nu au echipamentele de protecție necesare pentru a-și desfășura activitatea eficient și în condiții de siguranță atât pentru ei, cât și pentru cei din jurul lor.

Pe de altă parte, deși nu mai lucrez în distribuția de medicamente din România din 2010, dar consiliez firme similare din Europa de Vest, primesc în mod pasiv oferte de echipamente de protecție (măști, combinezoane, vi­ziere, soluții de dezinfectare antibac­te­riene & antivirale), dar și aparate medicale precum ventilatoare invazive (prin intubare atât de necesare pentru cazurile disperate), stocuri exis­tente fizic care pot fi aduse rapid în țară, direct pe aeroportul Otopeni, cu avion dedicat dacă se semnează contract cu plata pe bază de Garanție Bancară, după livrarea și certificarea stocului ca fiind conform cu standardele ofertate: zero risc, rapiditate maximă, problemă rezolvată.

Dificultatea constă în faptul că trebuie comandată o cantitate suficient de mare încât livrarea cu avion dedicat să facă sens, dar asta ar însemna că putem avea tot ce ne trebuie în maximum 3 zile.

Doar că niciun spital nu poate să co­mande în mod individual o asemenea can­titate, pare că nimeni nu vrea să riște să achiziționeze de la furnizori ex­terni pe bază de scrisoare de garanție ban­cară, pare că cei plătiți din taxele și im­pozitele noastre, angajați ca să ne poar­te de grijă nouă dar și colegilor lor din secțiile de terapie intensivă sau de pe ambulanțele pentru urgențe, ma­jo­ri­tatea lor par că așteaptă ca virusul să se inac­tiveze din proprie inițiativă, din plictiseală.

Din ce constat, nu există un minim de transparență privind crearea și popu­larizarea unui canal de comuni­care cu echipa care este responsabilă cu achiziția de stocuri medicale urgențe: un număr de telefon, un site, ceva.“ 

„Este foarte probabil ca acei oameni sufocați de presiunea timpului și volu­mul de cereri imperative, să nu reușeas­că să identifice rapid și eficient ofertele reale, competitive. Și, paradoxal, noi nu reușim să aflăm cine sunt ei, cum putem ajunge la ei ca să îi ajutăm, să le ușurăm efortul de a aduce rapid toate cele nece­sare celor care au nevoie disperată de ele. Nu mai spun de faptul că mai mult ca sigur am putea ajuta să aducem materii prime necesare producerii la scală industrială de echipamente de protecție nu doar pentru nevoile românilor, cât și pentru restul țărilor vecine, că doar producem în România pantofi și textile pentru atâtea țări din UE și nu numai.

În altă ordinde de idei, iată situații absurde ce pot exista zilele acestea în România: firma Sanofi, cea care produce Plaquenil (medicamentul atât de mediatizat deoarece reduce inflamația plămânilor pacienților în stare gravă) de aproape 2 săptămâni se „roagă“ de autoritățile competente (ANM și MS) să poată dona sistemului de sănătate din România un stoc semnificativ de Plaquenil și nici până azi formalitățile nu au fost decise și întocmite pentru a se preda stocul către Unifarm să îl distribuie către focare? Dacă această situație nu aduce a incompetență sau mai rău, neglijență criminală, atunci ce sugerează această situație?

Nu în ultimul rând, dacă știți ce instituție sau cine dispune de suficientă autoritate pentru a organiza o echipă compusă din rețelele de magazine alimentare din România (Carrefour, Auchan, Cora, Lidl, Kaufland,…) și taximetriști & șoferi de UBER (și alte soluții de ride share) prin care să preluăm și să prelucrăm comenzile online de alimente de strictă necesitate ale oamenilor aflați în izolare, să le culegem rapid în magazine în ambalaje potrivite, să asigurăm magazinului încasarea prin card bancar și să le livrăm acasă oamenilor (mai ales celor bătrâni și celor cu boli cronice) în aceeași zi, în condiții igienice?

Nu este nimic complicat dacă știi ce să ceri și cum să faci, dar nimeni nu pare să vrea să își asume acest rol sau poate că nimănui nu i s-a acordat responsabilitatea și autoritatea de a rezolva această urgență. Însă adevărul este că am putea astfel să facilităm implementarea carantinei, distanțării sociale, eliminarea contaminării comunitare?

Nu știu dacă acest email va schimba cu ceva starea prezentă a lucrurilor, măcar sper că dumneavoastră puteți informa pe cei care dețin frâiele puterii că ar putea beneficia de suportul firmelor private, de expertiza și cunoștințele noastre în rezolvarea promptă a disfuncționalităților pe care această criză le-a scos în evidență și ale căror costuri se traduc în pierderi de vieți omenești.

Vă salut și va doresc să reușiți conectarea mediului privat la efortul instituțional al autorităților guvernamentale. Doar împreună vom reuși!“

(Vivian Diaconescu – antreprenor, fost manager farma)