Scenariu pentru Legea salarizării: Președintele, premierul, șeful ICCJ, remunerați la fel

Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a spus că se lucrează la noua Lege privind salarizarea în sistemul bugetar, propunerea fiind ca salariul minim pe economie să fie de 1.200 de lei din ianuarie 2016.

“Suntem, în momentul de față, în situația de a calcula anumite scenarii, împreună cu Ministerul de Finanțe. Imediat vom intra în dialog cu partenerii sociali, dar ne vom consulta și cu ceilalți colegi din Guvern. Așa cum am propus, cel mai mic salariu va fi 1.200 de lei, salariul minim pe economie, începând din ianuarie 2016, și cel mai mare va fi cel al președintelui, egal cu cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), egal cu al premierului, egal cu al președintelui Camerei Deputaților și cu cel al Senatului”, a precizat Rovana Plumb.

Întrebată cum comentează declarația ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, privind salariile din administrație, Rovana Plumb a spus că problema se pune în ceea ce privește motivarea personalului din tot sectorul bugetar.

“Ceea ce am reușit noi să facem pentru anul acesta a fost să creștem salariile doar în cele două sectoare-cheie: sănătate și educație. Acum ne uităm spre tot sectorul bugetar, pentru că, într-adevăr, aici nu au mai fost făcute niciun fel de majorări, iar de motivarea personalului avem nevoie în tot sectorul bugetar, pentru a furniza servicii de calitate, dar și pentru a elabora politici publice”, a spus ministrul Muncii.

Rovana Plumb a adăugat că încă nu are un răspuns privind posibilitatea elaborării unei legi separate pentru domeniul sanitar, întrucât decizia va fi luată numai în urma dialogului cu reprezentanții sindicatelor din domeniu.

Salariul unui ministru, de circa 5.300 de lei, este rușinos, fiind nevoie de “reașezarea” salariilor în administrație, domeniu care trebuie să fie bine remunerat, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

“Este un subiect (salariul unui ministru, n.r.) pe care noi nu-l discutăm cu omologii noștri, pentru că nimeni nu te crede. Nu aș putea să spun cât anume ar trebui să câștige, dar toate aceste salarizări trebuie reașezate: de la președintele statului până la funcționarul pe studii medii dintr-o primărie de comună. Trebuie toate reașezate. Eu îmi aduc aminte din anii de administrație petrecuți, unde salarizarea era altfel așezată: mai comprimată, fără foarte multe trepte de salarizare, mult mai ușor de aplicat și era cât de cât, să spunem, decentă. Până la un punct, după care s-a pierdut tot. Fără o administrație puternică, nu ai cum să speri, decât accidental, că se pot face lucrurile bine”, a spus Teodorovici, la Digi24.

Ministrul Finanțelor a adăugat că este este nevoie de salarizare, pregătire, stabilitate, încredere, cunoașterea legii, dar și de o legislație mai simplă.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.

Ministrul Muncii spunea că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus astfel de la 111 la doar cinci, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecție.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.