Sărac în România. Ionela Gavriliu: „Țara asta îți poate ierta orice, totul, mai puțin tupeul de a fi sărac"

Ionela Gavriliu: „Țara asta îți poate ierta orice, totul, mai puțin tupeul de a fi sărac. De câteva zile, experimentez cum e să trăiești la marginea societății, cum e să însemni nimic, să nu ai nici sprijin, nici scăpare și nimănui să nu-i pese cu adevărat de tine.
Știți ce doare cel mai tare? Cum se uită ceilalți la tine/prin tine doar pentru că hainele tale nu miros a balsam de rufe, ai papuci de plastic și salariul tău nu depășește minimumul pe economie.

Cum te iau la pertu toți, din prima, deși ești în context formal și ești mai în vârstă.

Cum ți se dau sfaturi nesolicitate de la “Dar la facultate de ce nu te-ai gândit să mergi?”, “Dar ce ți-a venit să te muți taman aici, nu mai bine..?” la repezeala cu care ți se explică lucruri elementare de parcă hainele mai proaste înseamnă retard mental.

Cum se feresc de tine fizic, păstrând o distanță nepoliticoasă, dar sunt extrem de familiari și intruzivi în viața ta.

Cum se vorbește despre vacanțe în străinătate și mese la restaurant în fața unor oameni care nu au bani să-și ia o conservă de pate de ficat la prânz.

Cum te pun la punct când îndrăznești să întrebi ceva, pe tonul: “Ia uite și la ăștia, le arde de drepturi și au dileme”.

Cum oboseala ta de sărman e fiță sau rea-voință sau tupeu. Asta când nu e lene.

Cum devii atât de epuizat să supraviețuiești încât nu mai ai energie, chef și timp să te revolți.

Da, România îți iartă orice: să o furi, să o vinzi, să îi dai foc ca să-ți faci mendrele, să o scuipi și să o faci de râs peste tot. Dar să nu îndrăznești să fii sărac în țara asta, că va găsi ea un mod să-ți vină de hac. Pentru că cel slab trebuie eliminat.

Prin indiferența dintr-un spital, amânând la nesfârșit o intervenție sau condiționând-o de bani. La școală – când nu ai bani de cadou pentru doamna, așa că ajungi în ultima bancă sau la vreo școală specială.
La serviciu – când se profită de lipsa ta de educație și de modestia ta și devii sclav.
În magazine – când vânzătoarele îți vor întoarce spatele, asta când nu te vor privi suspicios ca pe un hoț. Sau pe stradă când mașinile te claxonează, deși traversezi regulamentar, dar urlă din oficiu: mișcă-te, bă, săracule, mai repede”.