Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstrație de forță în "zona de interes strategic"

Demonstrația de putere, care a inclus exerciții militare în întreaga Rusie, din KaliningRAd până la Pacific, a avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, care a declanșat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

În cadrul aplicațiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Șoigu a declarat după o întâl-nire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfășurarea de capacități de luptă în Arctica, regiunea baltică și Crimeea.

Exercițiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfășurarea de rachete Iskander la Kaliningrad și rachete nucleare cu rază lungă de acțiune în Crimeea.

Într-o documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea.  ”Am fost pregătiți pentru o evoluție negativă a evenimentelor„,  a spus Putin.

În perioada 9-18 martie, armata norvegiană a organizat exerciții militare comune în apropiere de granița cu Ru-sia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfășurarea de forțe a Rusiei pare a fi o reație la acestea.

Aleksandr Hrolenko, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, care a deținut posturi-cheie în Cecenia și Osetia de Sud, a argumentat, în declarații pentru Ria Novosti, că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia.

”Având în vedere tensiunile dintre Rusia și NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraș norvegian la granița cu Rusia, Norvegia amen-ință Flota Nordică a Rusiei„, a scris Hrolenko. El a arătat că exercițiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăți în zona arctică, adăugând că Norvegia nu a invitat militarii ruși ca observatori la exerciții, punând capăt unor decenii de practici comune. Hrolenko susține și că NATO se folosește de exercițiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operațiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum și pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică.

Rusia își reafirmă influența geopolitică în Europa redesenând granițele naționale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să își afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar și în cazurile în care apele sunt acoperite de gheață cea mai mare parte a timpu-lui.
Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei țări s-a bazat pe așa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenției Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine și o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activități comerciale, precum pescuitul și explorări petroliere. Semnatarii pot să își extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că pla-toul lor continental depășește cele 200 de mile de la țărm.