România trebuie să iasă din zodia forței ieftine de muncă și a ajutorului social și să folosească inteligența nativă a nației

Antreprenorul acestui an este, în competiția Entrepreneur Of The Year organizată de compania de consultanță EY, Mircea Tudor, câștigător de două ori al marelui premiu al Salonului de Invenții de la Geneva și dezvoltatorul uneia dintre puținele afaceri locale bazate pe invenție, MB Telecom.

Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate, scannerul mobil robotizat pentru camioane, începând cu 2004, iar în 2009 a creat primul scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat anul trecut. Alături de Mircea Tudor pe scenă a urcat și Cristi Badea, Emerging Entrepreneur of the Year România, fondator al Mavenhut, companie software specializată pe gândire „outside of the box“, pentru că să dai o nouă dimensiune, socială, bătrânului joc Solitaire, și să îți formezi astfel o piață de milioane de oameni necesită, trebuie să recunoaștem, un model de gândire aparte.

Mircea Tudor sau Cristi Badea sunt printre cei ce au reușit mizând pe inovație. Făcând un pas înainte, să vedem cam care ar fi starea inovației în întreg mediul de afaceri local. Prima oprire este la Institutul de Statistică, care prezintă periodic o sumă de declarații ale șefilor de companii, iar cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 – 2012.

Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparație cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparație cu 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%. Întreprinderile inovatoare de metode de organizare și de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu
7,7 puncte procentuale.

Al doilea stop este la o analiză europeană: Innovation Union Scoreboard 2014, un studiu al Comisiei Europene, spune că România este o nație „modestă“ din punctul de vedere al inovării, pe antepenultimul loc, după Polonia și înaintea Lituaniei și a Bulgariei. Comisia Europeană ia în calcul mai mulți parametri, cheltuieli cu cercetarea/dezvoltarea în companii și la nivel guvernamental, numărul de studenți, de doctorate sau de patente înregistrate – la majoritatea acestor indicatori ne aflăm sub media Uniunii Europene; cel mai recent studiu indică o creștere a numărului de doctorate și a numărului de patente și mărci comunitare și scăderi la nivelul cheltuielilor companiilor cu inovarea și la nivelul investițiilor atrase.

Datele Uniunii Europene par a contrasta într-o oarecare măsură cu declarațiile șefilor de companii, preluate și analizate de statistică, și de unde reiese, reamintesc, că o companie din cinci inovează, în marketing, în management sau în businessul propriu-zis. Nu rămâne decât să te întrebi: care este misterul? Dacă inovația este atât de răspândită, de ce nu sunt rezultatele mai vizibile? Și de ce punctăm așa de jos în statistica europeană? Și de ce, până la urmă, avem totuși prea puține companii de tipul MB Telecom, care fac afaceri fundamentate pe inovație? Este inovația doar o iluzie?