România este pe ultimul loc în Europa la dotări în sistemul medical de stat

♦ România are doar 140 de aparate pentru RMN (rezonanță magnetică), potrivit Eurostat, jumătate din capacitatea Poloniei, de exemplu, care are 301 astfel de aparate. ♦ Lipsa de echipamente medicale pune presiune pe sistemul de stat, iar pacienții sunt nevoiți să aștepte și două luni pentru a avea acces la investigații medicale complexe.

Sistemul sanitar românesc este slab do­tat cu aparatură de prevenție, iar lipsa investițiilor în echipa­men­tele de computer tomograf, rezo­nan­ță magnetică, aparate de mamo­grafie plasează România pe ultimul loc în Europa, arată cifrele Eurostat.

Doar 140 de echipamente de RMN au fost raportate în unitățile publice și 274 de echipamente de computer tomograf (CT), în condițiile în care în total la nivel național sunt 368 de spitale de stat.

„Ar trebui accentuate investițiile din fonduri comunitare cât mai rapid, mai ales că avem proiectele de finanțare. Dacă ne raportăm la achiziții publice, ar trebui accentuate acestea cu mult mai mare atenție asupra prețului de achiziție și asupra furnizorilor, să nu existe suspiciuni, să fie făcute în mod transparent“, a explicat pentru ZF Adrian Bența, consultant fiscal.

El a explicat că o soluție pentru a crește investițiile în domeniul medical ar fi o scutire de la plata TVA de 19%. Un echipament de RMN de exemplu, cotă în medie circa 1 milion de euro.

„Dacă facem o investiție în domeniul medical ar fi necesar să reducem cota de TVA pentru aceste echipamente. Activitatea din spitalele publice și cele private este scutită de TVA, dar fără drept de deducere, adică statul român își cere 19% TVA. Dacă tot facem aceste investiții în domeniul sănătății ar trebui ca statul român să mai facă un pas înapoi și să mai renunțe la acest TVA“, a mai explicat Adrian Bența.

El crede că această facilitate fiscală ar putea crește apetitul de investiție în astfel de echipamente, fiind una dintre soluțiile pentru a crește gradul de dotare al spitalelor.

Specialiștii din sănătate ar acorda nota 6,5 sis­­temului medical românesc, însă fac o deli­mi­­tare între zone, în contextul în care în ma­rile orașe, care sunt și centre universitare, spi­­talele stau mai bine la dotări față de restul țării.

„Trebuie văzut dacă vorbim despre pro­­vin­­cie sau centre universitare. Diferențiat, dacă este vorba de imagistică, nota ar fi în cen­tre universitare 7, dacă ar fi în provincie, spi­talele județene nota 6, dar apoi nota este 2 în spitalele orășenești“, a spus medicul Wargha Enayati, fondatorul rețelei private de sănă­tate Regina Maria.

Medicul constru­iește acum cel mai mare proiect greenfield în nordul Capitalei, un centru medical pentru vârstnici și un spital oncologic, o investiție de 60 mil. euro.

Medicul Enayati spune că sistemele de sănătate din Danemarca, Suedia și Franța stau cel mai bine la dotările de imagistică.

„Ar trebui să nu băgăm banii Sănătății excesiv în criza Covid. Acum este catastrofă ce se întâmplă, sunt cazuri depășite, este măcel.“

„Accesul la spital este foarte greu acum“, a mai adăugat Enayati.

O medie de 6 ar acorda și Tudor Pop, deputat USR, membru în Comisia de sănătate din Camera Deputaților, care este totodată și for decizional în ceea ce privește sistemul sanitar.

„Nu avem o abordare unitară asupra sistemului sanitar și vorbim de cât de pricepuți și gospodari sunt managerii instituțiilor sanitare. Și atunci avem un spital foarte bine îngrijit și dotat, pe lângă el alte zece care sunt într-o situație deplorabilă. Atunci arătăm cu degetul către spitalul bine pregătit, o normalitate în alte țări, dar o excepție la noi. O notă generală ar fi 6 cu indulgență, dacă ar fi să iau situația generală, să facem o medie de echipamente și dotări, am văzut asta și cu ocazia acestei pandemii“, a spus Tudor Pop.

El a precizat că statele unde românii merg în general la tratament, cum sunt Austria, Germania, Turcia, au cel mai bine pus la punct sisteme medicale din perspectiva dotărilor cu echipamente.

„Avem nevoie și de personal medical, dar și administrativ, management pregătit. Avem nevoie de o depolitizare a managementului sanitar. Este un fenomen complex, care are nevoie de un plan. Putem merge să corectăm punctual, dar dacă vrem o schimbare de impact în sănătate, trebuie să umblăm și la mentalități, la administrație și la pregătirea următoarelor generații de medici, asistenți“, a mai explicat deputatul Tudor Pop.

De altfel, în sistemul sanitar este o întreagă industrie în ceea ce privește investigațiile medicale complexe, iar din lipsa de investiții la stat au profitat marii operatori privați sau medicii care și-au dezvoltat propriile afaceri.

Ziarul Financiar a scris despre lipsa de echipamente medicale din sistemul public care duce la liste de așteptare uriașe pentru investigații necesare.

Pacienții care nu mai au posibilitatea să aștepte și merg la privat scot între 500 și 700 de lei pentru o investigație RMN, de exemplu.