România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd rezultatele

După aproape cinci luni de la prezentarea planului de relan­sa­re economică anunțat la da­ta de 1 iulie 2020 de către pre­ședintele Klaus Iohannis, prin care IMM-urile urma să primească granturi pen­tru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro, niciun cent nu a ajuns la firme, acum, la jumătatea lui noiembrie. Companiile occi­den­tale au primit ajutoare de supraviețuire de zeci de miliarde de euro, la o simplă cerere. Cifrele nu aveau cum să nu fie reflectate de statistici.

„Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oa­meni, înțelegem că vor intra la finalul acestei săp­tămâni acești bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să pri­mească 2.000 de euro. Programul a fost lan­sat în vară, dar sperăm să vină și ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors.

Sute de miliarde de euro au aruncat gu­ver­nele Uniunii Europene în arenă pentru a-și sal­va economiile. România, în această aven­tură a salvării, și-a majorat deficitul bugetar la 10% din PIB, și-a crescut datoria publică cu 75 mld. lei, în doar opt luni din an, și este dispusă să împru­mute, în 2020, până la 150 de mld. lei, o sumă in­credibilă. Și încă pe atât, în anul ce vine. Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd în rezultate? Sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă, pentru susținerea economiei?

Nicio declarație oficială nu poate ascunde rea­litatea că economia României este cel mai slab performantă economie din UE în această criză. Datele Eurostat arată că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din UE și are cea mai înceată revenire, de la izbucnirea crizei medicale încoace.

Privită comparativ, creșterea de 5,6% în T3 la T2 nu înseamnă deloc o revenire puternică, cum susțin președintele Klaus Iohannis și miniștrii săi.

În T2, față de T1, Europa a scăzut, pe medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%.

În T3, față de T2, media de revenire a Uniunii Europene a însemnat un plus în PIB de 11,6%. Pentru România, plusul este de doar 5,6%. Cu alte cuvinte, UE a recuperate (pe medie), în al treilea trimestru, întreaga cădere din trimestrul al doilea față de trimestrul întâi. Dar România a recuperate doar 46% din această scădere.

Și, totuși, România s-a împrumutat, în această vreme, de 75 mld. lei și se va mai împrumuta cu încă 50 de miliarde de lei până la final de an. Pe ce s-au dus banii, dacă ei în economie nu se văd?