România a votat. Astăzi vom ști cine va fi noul președinte și spre ce ne îndreptăm

Alegătorii români au ieșit la vot în număr mare. La ora 17.00, prezența la vot depășise 50% din numărul alegătorilor – 9,2 milioane de voturi, cu două milioane mai mult decât în turul întâi.

Diaspora a votat și ea puternic.

1,3 milioane din aceste voturi totale au venit din diaspora, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente. (AEP).

Mediul urban a votat mai mult decât mediul rural, contrar faptului cu care ne obișniserăm, anume că mediul rural vota mai mult decât mediul urban – 4 milioane în mediul urban și 3 milioane în mediul rural (restul, diaspora).

Vom ști azi rezultatul. Sondajele de la ieșirea de la urne au rolul lor. Dar acest

rol este mai degrabă de a menține suspansul și nu trebuie uitat că alegerile, dincolo de seriozitatea lor, sunt și un spectacol.

Rezultatul este decis de judecători. Nu trebuie uitat episodul din 2009, când sondajele l-au dat câștigător pe Mircea Geoană, iar rezultatul final l-au arătat câștigător pe Traian Băsescu.

Așadar, având în vedere trecutul, trebuie să vedem rezultatele ce vor fi publicate azi. Ce se întâmplă de luni încolo?

România nu este o republică prezidențială asemenea Statelor Unite ale Americii, unde președintele este și șeful guvernului. Deci președintele decide, acolo, ce și cum. Dar, nu în toată măsura. Franța, la rândul ei, este o republică prezidențială – de facto, președintele este și șeful guvernului Franței, deși Franța are un

prim-ministru. Doar că și în SUA, și în Franța președintele este fără puteri, dacă nu are de partea sa Parlamentul. În SUA, unde președintele conduce guvernul, cu toată puterea sa enormă, președintele rămâne fără putere dacă nu are sprijinul Congresului.

România este, cumva, asemenea. Diferită, dar asemenea. Oricine va fi declarat azi președinte are nevoie de votul Parlamentului, în oricare din deciziile lui viitoare, mai puțin în acordarea de medalii.

Președintele desemnează un premier, de pildă. Dar premierul și guvernul său trebuie aprobat de Parlament. Și începem să discutăm: cine formează majoritatea parlamentară? Este destul de solidă partida europeană care să o învingă pe cea antieuropeană?

Datele arată că partidele proeuropene rămân solide încă, chiar dacă au suferit înfrângeri politice șocante. Nu s-au înțeles ele în trecut, dar au mers cu același tren într-o aceeași direcție.

Așa cum se întâmplă și în SUA, și în Franța, și în Germania și în UK, puterile „liderului suprem“ pot fi limitate prin voința parla­mentelor. În România este același lucru. Oricine va fi declarat azi președinte, va avea nevoie de o majoritate parlamentară care să-l sprijine în proiectele sale. Viitorul țării este în mâna Parlamentului României, nu neapărat în  cea a viitorului președinte. Președintele și Parlamentul sunt obligați să colaboreze.