Rețeta succesului: Cum reușește un tânăr din România să vândă MERDENELE de 700.000 euro

După patru ani în care Cristian Chițu a controlat prin franciză două patiserii ale unuia dintre cele mai populare branduri locale, a mizat pe cartea antreprenoriatului, idee care a prins contur în 2012. A constatat că majoritatea clienților își doreau produse necongelate, fără aditivi, așa că a decis să pună bazele unei patiserii proprii, unde să și producă. Așadar, a combinat o parte din rețetele bunicii cu cele pe care bucureștenii le iubeau cel mai mult și astfel a luat ființă prima unitate Patiseria Tineretului.

”Am redescoperit gustul prăjiturilor copilăriei și mi-am amintit de bunica, ale cărei preparate răspândeau un miros delicios în toată casa, mai ales în perioada sărbătorilor, când prepara o mulțime de bunătăți“, povestește antreprenorul. Produsele sale au aproximativ aceleași prețuri ca ale concurenței, însă, spune el, se diferențiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români și, mai ales, prin lipsa celor congelate.

În prezent, sub sigla Patiseria Tineretului funcționează patru locații în Capitală, în zone cu trafic intens, principalele categorii de produse comercializate fiind cele de patiserie și covrigărie. Cei mai vânduți sunt covrigii brașoveni cu mac, susan și semințe de floarea-soarelui, cu preț mediu de 1 leu; dintre produsele de patiserie, merdenelele, pateurile cu brânză și ștrudelele sunt cele mai populare, având prețul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei.

Investiția inițială a fost de aproximativ 15.000 euro, bani obținuți prin intermediul unui credit bancar, dar, spune Chițu, activitatea în acest domeniu nu este dificilă, dacă unitățile sunt plasate în zone cu vad. ”Dacă patiseria este deschisă într-o zonă intens circulată, în care există stații de metrou, RATB, instituții publice, clădiri de birouri, școli etc., supraviețuirea nu este grea; din contră, oferă posibilități de creștere. Cu toate acestea, se impun trei condiții: personal serviabil, curățenie, produse proaspete și de bună calitate“, precizează antreprenorul.

Clienții fideli al patiseriilor sale sunt tinerii care se duc sau se întorc de la școală, liceu sau facultate, angajații care lucrează în proximitatea spațiilor și pensionarii care locuiesc în zone adiacente. în cadrul afacerii Patiseria Tineretului lucrează în total 33 de oameni, însă antreprenorul precizează că ar mai fi nevoie de cel puțin șapte pentru a funcționa în condiții optime. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro și un profit de 24.000 de euro, iar pentru 2017 antreprenorul țintește o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro și un profit cel puțin egal cu cel de anul trecut, deoarece investițiile de anul acesta depășesc 150.000 de euro.

Anul acesta investițiile au vizat fabrica unde sunt produse aluaturile (închiriere, amenajare și utilare), rebranduirea tuturor patiseriilor și amenajarea acestora, achiziționarea de noi echipamente pentru toate patiseriile și deschiderea unui nou spațiu în zona Unirii din București. Aceasta este a patra patiserie, după ce în primăvara acestui an compania a vândut una din unități. Noul punct de lucru în care muncesc șapte persoane, este situat în centrul istoric al Capitalei, într-o clădire construită în 1890 și are o suprafață de 35 mp. Investiția pentru amenajarea și dotarea acestei patiserii s-a ridicat la 60.000 de euro.

Tot anul acesta a lansat și sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul își dorește să ajungă la zece patiserii în Capitală. Despre perspectivele acestei afaceri, Chițu consideră că rețeaua de patiserii va avea în cinci ani acoperire națională, cu puncte de lucru în sistem de franciză în orașe ca Iași, Constanța, Brașov, Cluj, Timișoara.

Antreprenorul povestește că parcursul afacerii până în prezent nu a fost tocmai lin, iar unele eșecuri s-au transformat în lecții. Spre exemplu, cel mai dificil moment a fost când a intrat în incapacitate de plată din cauza vânzărilor foarte slabe la una din patiserii. Povestea acestei ”pățanii“, după cum o numește chiar el, începe în luna noiembrie 2012, când a decis să mute patiseria deschisă pe Calea Moșilor la o distanță de două stații.

În ianuarie 2013, din cauza vânzărilor foarte slabe, s-a confruntat cu incapacitatea de plată a chiriei, utilităților, bugetului de stat și, mai ales, a salariilor. ”Mi-am asumat în totalitate alegerea greșită a spațiului și am decis să fac încă un credit pentru a achita toate dările din acea lună. Cel mai mult mă măcina gândul că pot lăsa oameni pe drumuri, neavând bani de salarii. Ei nu aveau nicio vină“, povestește Chițu. După o lună a închis patiseria respectivă și a mutat angajații în celelalte locații, până când a găsit un alt spațiu; iar după un an a reușit să acopere și datoria creată.

Cele mai mari oportunități ale segmentului de piață în care activează sunt reprezentate de creșterea calității produselor și relația dintre clienți și personalul de vânzare, spune antreprenorul. Pe de altă parte, cele mai mari impedimente țin de lipsa forței de muncă calificată și de concurența neloială, adaugă acesta.

Nici antreprenoriatul nu e simplu, iar din punctul său de vedere calitățile nelipsite ale unui om de afaceri ar trebui să fie curajul, perseverența, rezistența la stres și capacitatea de muncă ”24 din 24“ la nevoie. ”Să își evalueze ideea de afacere prin testarea produsului sau serviciului pe clienți, să își construiască un plan de afaceri și o viziune pe termen mediu și lung și, evident, să aibă alături o echipă pe care să se poată baza în toate momentele, dar în special în cele dificile“, enumeră el sfaturile pentru un antreprenor aflat la început de drum.

Cristian Chițu este de formație economist, a lucrat în sectorul bancar, iar apoi a avut o firmă de consultanță financiară și intermedieri de credite, o firmă de asigurări și o alta de închirieri ATV-uri pe Valea Prahovei.

Liderul pieței locale de patiserii și covrigării este Fornetti, cu afaceri de 36 de milioane de euro anul trecut și o cotă de piață de 6%, potrivit companiei de cercetare de piață Euromonitor, citată de ZF. Pe piața covrigăriilor, care a crescut puternic în special în perioada de criză, lanțuri precum Luca, Petru sau Georgi se luptă și cu covirgăriile de cartier. Covrigii au revenit la modă în special după anul 2009, odată ce românii au fost tot mai atenți pe ce cheltuie banii.