Rețeta sigură pentru a-ți convinge șefii să îți dea o mărire de salariu. Cum poți să-ți dublezi salariul cu câteva mișcări simple

Fragmentele de mai sus reprezintă o parte din discursurile pe care cei mai mulți angajați le au, de regulă, cu superiorii atunci când vor să inițieze o conversație pe tema creșterii salariale. Fie că aplică strategia „așa da” sau pe cea „așa nu”, nu mulți sunt cei care, în contextul actual al pieței muncii, reușesc să obțină o creștere semnificativă a salariului. De ce? Pentru că angajatorii sunt „limitați” de grilele de salarii atunci când trebuie să decidă o majorare de salariu și, oricum, „nimeni nu este de neînlocuit”.

„Mie mi-a crescut salariul semnificativ doar atunci când mi-am schimbat jobul”, a spus Robert, în vârstă de 30 de ani, angajat în cadrul unei multinaționale care activează în domeniul IT din București. El lucrează de zece ani, perioadă în care a schimbat trei angajatori, însă doar o singură dată a primit o majorare salarială în aceeași companie, atunci când a schimbat departamentul.

„Prima dată când am plecat de la o companie la alta, pe același post, mi-a crescut salariul cu 50%, iar a doua oară când am procedat la fel salariul meu a fost majorat cu 60%. Singura dată când mi-a crescut salariul în cadrul aceleiași companii a fost când m-au mutat pe alt departament și mi s-a oferit o majorare salarială de 15%”, adaugă Robert.

Majorările salariale sunt un punct sensibil atât pentru angajat – care nu știe când și cât este oportun să ceară – dar și pentru angajator – care are buget limitat și vrea totuși să își țină oamenii motivați. Care este cel mai bun moment pentru a cere o majorare de salariu? Atunci când angajatul „își prinde angajatorul la înghesuială” și știe că nu are opțiuni mai bune, spun specialiștii în resurse umane.

„În această situație, probabil că vei primi acea majorare, dar în mod cert relația are de suferit și probabilitatea de a se încheia crește odată cu frecvența unor astfel de gesturi”, explică Octavian Pantiș, cofondator al firmei de consultanță și training Qualians.

În opinia lui, angajații greșesc atunci când abordează problema doar din punctul lor de vedere. Adică, în loc să se plângă că stau peste program, că volumul de muncă este tot mai mare sau că gestionează o echipă cu targeturi din ce în ce mai mari, pot să încerce să „vândă” ideea unei creșteri salariale pe limbajul angajatorului.

„Ei pot înainta o cerere de majorare salarială abordând problema astfel: «Am economisit sume imense pentru companie și o pot face în continuare mai bine decât oricine» sau «Am crescut veniturile businessului cu 20% și cred că le putem dubla în următorii doi ani»”, adaugă Pantiș.

În general, creșterile salariale din companiile private ajung până la 10-12% pe an pentru performanțe extraordinare obținute de angajați, iar media creșterilor salariale de pe piața locală este de 4-5% din salariu pe an, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul firmei cu activități în domeniul resurselor umane Consulteam, care realizează și studii salariale. De altfel, ea spune că în orice companie există cel puțin un moment pe an când se discută despre îndeplinirea obiectivelor pe anul anterior și implicit angajatorii fac propuneri de majorări salariale atunci când angajații au obținut performanțe în anul anterior.

„Când se discută despre planul pentru anul care tocmai începe, acela este cel mai bun moment pentru angajat să ceară o creștere salarială. Dacă angajatul este avansat sau preia sarcini și obiective noi, în momentul respectiv se discută și despre noul volum de muncă care impactează salariul”, a spus Oana Botolan Datki.

Practic, în momentul în care există o astfel de abordare, angajatul nici nu trebuie să ceară o creștere salarială, pentru că dacă are rezultate bune pe anul trecut, va avea salariul mărit în fiecare an. „Companiile funcționează prin sisteme și politici. În aproximativ 99% dintre companiile multinaționale există un proces foarte clar care spune că dacă ți-ai îndeplinit obiectivele de performanță ți se oferă și o creștere salarială. Cât de mare este această creștere depinde de bugetul companiei”, a mai spus reprezentanta Consulteam. De asemenea, adaugă ea, o situație des întâlnită care precede o majorare salarială este cea în care angajatul primește o altă ofertă de muncă în cadrul altei companii. În această situație, angajatul se duce spre conducerea companiei în cadrul căreia este salariat, iar angajatorul îi crește salariul pentru că nu vrea să îl piardă din echipă. „Actualul angajator, pentru că vrea să îl păstreze în echipă, îi oferă o creștere salarială, dar ăsta va fi un semnal de alarmă pentru angajator, care va fi atent la el, pentru că știe că îl poate pierde oricând”, a mai spus Oana Botolan Datki.

De altfel, uneori angajații cer majorări de salarii fără un motiv bine întemeiat, ceea ce constituie o greșeală.

„Greșelile făcute de angajați țin de motivele invocate, care trebuie să fie pertinente, să aibă o bază pentru care vor o creștere salarială, dar și momentul ales. Dacă se știe în interiorul companiei că există o discuție care privește performanțele angajatului în fiecare an, atunci acesta nu se poate duce oricând către managerul său cu o astfel de cerere.”

Pe de altă parte, angajații pot obține creșteri salariale în momentul în care pleacă să lucreze la o altă companie, de cele mai multe ori acesta fiind motivul pentru care pleacă.

Companiile care oferă creșteri mari de salarii în momentul în care recrutează forță de muncă din cadrul altei companii sunt de obicei cele care nu își cresc oameni și care au nevoie neapărat de forță de muncă calificată, cu experiență și astfel sunt dispuse să plătească salarii mai mari.

„Când caută oameni seniori în exterior, de regulă angajatorii sunt în ofsaid pentru că nu și-au crescut oameni în interior și au nevoie de cineva imediat, așa că sunt dispuși să plătească mai mult decât dacă ar da noile responsabilități cuiva din interior fără să obțină aceleași rezultate”, a adăugat Octavian Pantiș.

„Prețul” mai mare plătit pentru recrutarea unui expert din exteriorul companiei reprezintă costul „nedezvoltării” oamenilor din interior, a mai spus el. „Există și situația în care compania caută în piață pe cineva cu un anume set de abilități, cunoștințe si aptitudini pentru a gestiona o oportunitate nouă, caz în care, din nou, sunt dispuși să plătească mai mult pentru că altfel nu ar putea fructifica din plin oportunitatea. Prin urmare, cel mai sănătos motiv pentru a plăti mai mult un angajat este creșterea productivității sale.”

De ce sunt benefice pentru business creșterile salariale

De cele mai multe ori angajatorii evită să vorbească despre subiectul majorărilor de salarii, acestea fiind acordate pentru că așa s-a negociat cu sindicatele sau pentru a acoperi nivelul inflației. În plus, orice creștere de costuri, spun cei mai mulți dintre reprezentanții companiilor locale, face România o destinație mai puțin atractivă pentru investitori, iar plecarea unor businessuri de pe plan local ar influența negativ economia. Cu toate acestea, istoria arată că nu întotdeauna creșterile de salarii  în masă au reprezentat o strategie nepotrivită. În 1914, Henry Ford –  fondatorul industriei auto americane și fondatorul Ford Motor Company (în 1903) – a dublat salariul zilnic al angajaților din  fabrică de la 2,5 la 5 dolari pe zi. El credea că prin majorarea semnificativă a salariilor muncitorii ar fi mai fericiți și mai eficienți  la locul de muncă, iar fluctuația de personal s-ar reduce.  În plus, crescând salariile, muncitorii își puteau achiziționa mașini fabricate chiar de ei, astfel producția și vânzarea companiei aveau să crească. Strategia sa a avut efecte benefice pe termen lung, având în vedere că în prezent, Ford Motor Corp. ocupă locul cinci în lume la producția de automobile, compania fiind listată pe bursa de la New York (NYSE).

Cu cât au crescut salariile în ultimul an în România

Salariul mediu al angajaților români a ajuns în luna iunie a acestui an la valoarea de 2.721 de lei net (590 de euro), în creștere cu 14% față de perioada similară a anului 2017, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșterea salariului minim (de la 1.065 de lei în 2017 la 1.162 de lei în 2018), majorările de salarii din sectorul bugetar, dar și deficitul de personal de pe piața muncii care obligă firmele să ofere salarii mai mari atunci când recrutează sunt printre principalii factori care au contribuit la aceste creșteri. Cu toate acestea, în mediul privat, unde lucrează trei sferturi din totalul celor 5 milioane de angajați din România, majorările salariale anuale nu depășesc 4 – 5% pe an, potrivit rezultatelor studiilor salariale făcute de firmele de profil.