REPORTAJ - Studenți mediciniști: Prefer să renunț la bursă decât la a putea să lucrez în străinătate

Președintele Organizației Studenților Mediciniști (OSM) de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Radu Pîrlog, student în anul IV, consideră că obligarea studenților să rămână în țară după terminarea studiilor nu este soluția care poate îmbunătăți sistemul medical, ci, dimpotrivă, va duce la și mai multă frustrare în rândul mediciniștilor.

”Pe de-o parte, consider că obligarea studenților să rămână în țară după terminarea studiilor nu este soluția care poate îmbunătăți sistemul medical. Acest lucru nu va face decât să crească nivelul de frustrare în rândul studenților, rezidenților și tinerilor specialiști care vor aștepta cu nerăbdare terminarea contractului. Această măsură va fi percepută ca o îngrădire și ca o formă de discriminare ce este în contradicție cu legislația europeană în domeniul liberei circulații. Această propunere este o formă de discriminare a categoriei profesionale medicale. Având în vedere că, în sistemul educațional românesc, avem 8 clase obligatorii, atunci toată populația ce beneficiază de 8 clase sau o perioadă mai lungă de școlarizare ar trebui supusă aceluiași proiect legislativ, ceea ce va duce la blocarea migrării tuturor categoriilor profesionale și la izolarea forței de muncă de piața europeană”, a spus Pîrlog.

El crede că pentru a menține tinerii specialiști în sistemul medical ar trebui îmbunătățite condițitiile de lucru din spitale, deoarece, pe lângă considerentul financiar, ”mulți medici decid să plece din țară din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate desfășurării actului medical la standarde europene”.

Andrada Deac, studentă în ultimul an la UMF Cluj-Napoca, spune că, din punctul de vedere al unui student la Medicină în an terminal, în condițiile actuale o astfel de propunere este privită ca și o îngrădire a drepturilor sale. Tânăra mai spune că mediciniștii care aleg să plece în străinătate fac acest pas în primul rând pentru că vor să fie mai buni, iar în România nu sunt oferite condiții de dezvoltare, în unele colțuri ale țării medicina fiind practicată ca în secolul trecut.

”Din punct de vedere administrativ, înțeleg ideea și direcția spre care se îndreaptă această propunere, dar justificarea acesteia cu exodul medicilor este injustă și ascunde adevăratul interes de «răscumpărare» a investițiilor făcute de minister în educarea studenților mediciniști și încearcă să acopere adevăratele suferințe ale sistemului medical. Niciun student la Medicină nu alege acest drum mânat de dorința de a termina cât mai repede studiile și de a pleca la prima poartă deschisă spre Occident, dar, totuși, mulți fac acest pas și nu îl fac din lipsă de patriotism, nu o fac nici din cauza salariilor mici, o fac pentru că vor să fie mai buni, o fac pentru că România nu oferă condiții de dezvoltare, o fac pentru că, încă, în anumite colțuri ale țării se practică medicina din secolul trecut cu instrumente și tehnologii din secolul trecut și în încăperi care ar produce mai mulți bani dacă ar intra în categoria muzeelor, o fac pentru că vor să se afirme pe propriile puteri și să facă medicină la nivel înalt”, a spus Deac.

În opinia studentei, o astfel de propunere, servită sub această formă brută doar la nivel de declarații și fără a consulta toate părțile implicate, va atrage nemulțumiri atât în rândul studențiilor, cât și în al medicilor.

”Realizarea unui contract sau a unui proiect de lege prin care să fie ilustrate obligațiile tuturor părților implicate, prin care să fie definiți termenii legali cu privire la rămânerea în țară ca măsură de obligativitate și, de asemenea, cu găsirea unei soluții legale, financiare care să le permită absolvenților facultățiilor de medicină să plece într-o altă țară, ar trebui să fie un proiect a cărui transparență să fie de necontestat. Este imperios necesară consultarea tuturor părților implicate și conlucrarea acestora: studenții, medici rezidenți, specialiști, primari, cadre didactice, decani, rectori și instituțiile statului care guvernează sistemul medical”, a mai spus Andrada Deac.

La rândul său, Loredana Farcaș, o altă studentă în anul IV la UMF Cluj-Napoca, spune că în ultimii ani drepturile și obligațiile studentului la Medicină ”au devenit material pentru vivisecție”.

”Deși se cunosc metode neinvazive de explorare, deși cred că există o pregătire intelectuală potrivită pentru soluționarea problemelor ce vizează exodul medicilor, deocamdată măsurile care se doresc a fi luate sunt dăunătoare – nu neapărat ca idei în sine, ci ca mod de expunere. Schimbările bruște, deciziile luate ex-abrupto, fără a oferi explicații și detalii concrete, toate acestea nasc neînțelegeri și frustrări, precum și reacții nepotrivite”, afirmă tânăra.

De cealaltă parte, însă, decanul Facultății de Stomatologie a Universității de Medicină și Farmacie (UMF) ”Iuliu Hațieganu”, Radu Septimiu Câmpian, consideră că o eventuală măsură prin care studenții de la Medicină care au burse de studiu să fie obligați să muncească în România este benefică și va avea un efect bun.

”Eu, personal, și mă bazez pe niște argumente și informații din teren, consider că va avea un dublu efect și este benefică propunerea din două puncte de vedere. În primul rând, denotă din partea Ministerului Sănătății, ca o deosebire esențială față de perioadele anterioare, o preocupare reală și căutarea de soluții pentru această mare problemă care o reprezintă plecarea medicilor. În al doilea rând, și modul în care se pune în aplicare acest gând bun este creșterea atracției pentru perioada de rezidențiat. Medicii nu merg neapărat în afară pentru a se pregăti acolo, pentru că și în țară nivelul de pregătire este la nivel de excelență, ci și pentru că un rezidențiat în străinătate le asigură un plus de șanse la angajare acolo. Ceea ce nu este atractiv în România, sunt veniturile, care sunt descurajante pentru practicarea profesiei, și prestigiul social, care este deteriorat. Cred că inițiativa va avea un impact pozitiv, dar trebuie crescută pe mai multe planuri motivația rămânerii în țară”, a spus Câmpian.

El consideră că România produce specialiști în domeniul medical la cel mai înalt nivel, ”pregătirea fiind extraordinară”.

”Trebuie încurajat și sprijinit sectorul privat în stomatologie, exodul fiind mare în acest domeniu deoarece sunt condiții de exercitare a profesiei cu prevederi absurde uneori”, a mai spus Radu Septimiu Câmpian.

Și rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) “Grigore T. Popa” din Iași, Dragoș Pieptu, spune că înțelege preocuparea ministrului Nicolae Bănicioiu cu privire la exodul medicilor, dar că “problema este atât de gravă și de mare încât a depășit dimensiunile unui minister sau ale unei universități”.

“Doctorii pleacă din România din cauze cunoscute: subfinanțare cronică a sistemului de măcar 35-40 de ani, lipsă de perspectivă profesională (generată în primul rând de unități medicale echipate ca acum 20-50 de ani, de o organizare feudală, de o administrație cu o implicare nepermisă a politicului de toate culorile), lipsă de respect (desconsiderare totală pornită de la nivel prezidențial și guvernamental și sădită în mod programatic, zeci de ani, în sufletul poporului), salarii indecent de mici comparativ cu alte profesii. Puneți în ce ordine vreți, tot descurajant arată”, a spus Dragoș Pieptu.

El a mai afirmat că o eventuală măsură prin care studenții de la Medicină care primesc burse de studiu să fie obligați să semneze un contract prin care se obligă să nu plece în străinătate pe perioada studiilor de licență și de rezidențiat nu ar avea cum să fie pusă în practică, fiind nevoie de reformarea întregului sistem.

“Sigur, putem spera că nu-i vor mai primi străinii. Dar nu trebuie să ne bazăm încă pe asta”, a spus Pieptu.

El a precizat că motivele aduse de minister, conform cărora statul cheltuiește foarte mulți bani cu formarea medicilor, nu stau în picioare, România fiind una dintre țările care investesc cel mai puțin din acest punct de vedere.

“Care este marea cheltuială a țării cu formarea medicilor? Pentru un student la medicină la buget (fără taxă), statul român dă 5.400 de lei /an (comparativ cu 7.000 de euro Portugalia sau 10.000 de euro în Franța sau circa 20.000 de euro în Belgia sau minimum 20.000 de euro în Germania). Să zicem că adaugă 2.000 de lei /an bursa socială. Deci, optimist vorbind, maximum 7.500 de lei / an. În șase ani se strâng 45.000 de lei / 10.000 de euro. Un rezident hotărât care lucrează un an în Franța (nu cea mai generoasă țară în salarii) își poate plăti «datoria către statul român» într-un an”, a adăugat rectorul, care a precizat că nu se văd semne de ameliorare în următorii zece ani.

Nici studenții UMF Iași care au avut burse de merit anul trecut nu sunt de acord cu ideea de a semna un contract prin care să rămână în țară pe perioada studiilor, argumentând că o astfel de decizie le limitează dreptul la liberă circulație.

“Nu e normal să fim obligați să semnăm contracte pentru burse pe care, tot legal, le merităm. Prefer să renunț la bursă decât la gândul de a putea pleca să lucrez afară și prefer să rămân în țară pentru că se creează condiții demne pentru medici, nu obligat de un contract”, a spus Ionuț, student în anul III la Facultatea de Medicină Generală a UMF Iași.

Și rectorul UMF Iași consideră că acțiunile din ultimii ani ale Ministerului Sănătății îi determină pe tinerii determinați și tenace să plece definitiv din țară.

“Nu neapărat pe cei mai buni. Mă refer la cei mai întreprinzători, curajoși, rezistenți, harnici etc. Mă refer la sutele de tineri medici tăcuți care pleacă fără ca nimeni să se preocupe de enorma pierdere reală pe care o suferim. În fapt, este o tragedie”, a mai spus Dragoș Pieptu.

La Sibiu, studenții Facultății de Medicină se declară revoltați de ideea că ar putea fi obligați să rămână țara până la finalizarea studiilor, iar unii dintre ei spun că ar fi dispuși să restituie statului român banii pentru că, în străinătate, ar recupera sumele “într-un an”.

“Studenții sunt revoltați. Nu mi se pare normal să mă oblige statul să rămân aici, atât timp cât nu primesc un salariu corespunzător după șase ani de studiu. Eu studiez la fără taxă și aș fi dispus să dau statului român banii înapoi pentru toți anii de studiu pentru că, în străinătate, aș recupera banii ăștia într-un an. Acum n-am înțeles exact dacă vor să interzică tuturor studenților de la stat sau numai celor cu burse, pentru că, anul trecut cam pe vremea asta, aveau ideea de a interzice tuturor celor cărora statul le-a plătit școlarizarea”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, președintele Asociației Studențești de la Facultatea de Medicină “Victor Papilian” din Sibiu, Andi Resiga, student.

El a menționat că studenții nu își doresc neapărat să plece din țară, dar, din cauza salariilor, “mulți nu reușesc să se descurce”.

“Vrem să rămânem în țară, dar să nu fim bătaie de joc. La ce salarii sunt, dacă nu stai cu părinții, dacă îți faci o familie, nu ai cum să te descurci. Mulți nu reușesc să se descurce”, a spus Andi Resiga.

El a precizat că la Facultatea de Medicină din Sibiu sunt circa 85 de locuri fără taxă pentru fiecare an de studiu, iar 10-15 studenți primesc burse de studiu, aceștia urmând să fie afectați în cazul adoptării unei măsuri de interzicere a plecării din țară.

Părerea sa este împărtășită de mulți dintre studenții mediciniști. Întrebați pe coridorul facultății ce părere au despre o astfel de posibilitate, ei au spus că li se pare “imposibil așa ceva”.

Mihai, care este student în anul III, a recunoscut că nu este dintre cei care primesc bursă de studiu, dar tot i se pare că nu este normală o astfel de decizie.

“Noi vrem să facem Medicină. Noi am ales asta, dar la ce salarii sunt în sistemul sanitar, ca să nu mai vorbim despre condițiile în care se lucrează, nu cred că e normal să se impună așa ceva. Dacă ai posibilitatea să pleci ca să câștigi decent după atâția ani de studiu, nu cred că e normal să vină statul să-ți spună că nu poți”, a explicat Mihai.

La rândul său, decanul Facultății de Medicină din Sibiu, Silviu Morar, a declarat că o eventuală măsură prin care studenții de la Medicină care au burse de studiu ar putea fi obligați să muncească în România “este o decizie dificil de luat”.

“Este o decizie dificil de luat, o decizie care necesită o discuție extrem de seriosă la nivel național, iar o poziție în acest sens ar trebui luată în cadrul Asociației Decanilor Facultăților de Medicină din România”, a declarat Silviu Morar.

Întrebat dacă facultățile de medicină ar avea de suferit în urma adoptării unei astfel de decizii, el a explicat că este greu de contabilizat.

“Este dificil de făcut, în acest moment, o prognoză privind scăderea adresabilității la facultățile de Medicină, în eventualitatea luării unei astfel de măsuri. Orice apreciere în acest sens ar avea caracter speculativ. Îndrăznesc să sper că cei care doresc să devină medici (și profesioniști ai sănătății, în general) o fac nu pentru beneficii materiale, ci, în primul rând, pentru că simt că au o vocație în acest sens”, a declarat decanul Facultății de Medicină din Sibiu.

La Facultatea de Medicină din Sibiu studiază peste 1.600 de tineri.

La rândul lor, studenții de la Facultatea de Medicină din Timișoara spun că ”doleanța” studenților este găsirea unei alte modalități prin care aceștia ”să fie făcuți să rămână în România nu prin constrângere, adică să să creeze un mediu propice ca să nu mai plece”.

”În momentul de față, conform declarației domnului ministru Bănicioiu, nu vor fi foarte multe persoane afectate. Declarația este vagă. El a adus, la un moment dat, o lămurire. A spus că nu se referă la bursele de merit, ci se referă la bursele de studiu. Nu știu exact la ce se referă cu bursele de studiu. Adică toți cei care sunt în regim bugetat sau la un anumit tip de bursă? Aici este marea mea dilemă din declarația domnului ministru. Dacă se referă la bugetat este o problemă, pentru că nu este modalitatea normală, pentru că fiecare student are deja un contract presemnat cu universitățile și în momentul de față nu se poate implementa un asemenea proiect pentru că studenții studiază conform contractului semnat în anul întâi de facultate”, a spus Octavian Costea, președintele Societății Studenților în Medicină din Timișoara.

Întrebat dacă această eventuală măsură ar putea afecta în vreun fel înscrierea studenților la Facultatea de Medicină, tânărul a spus că mulți studenți merg la această facultate ”cu gândul de a pleca din țară”, având în vedere condițiile din sistemul medical românesc.

”Dintr-un anumit punct de vedere, da, ar putea afecta pentru că în momentul de față foarte mulți dintre studenții care vin la Medicină, vin cu gândul de a pleca din țară ținând cont de condițiile care sunt în sistemul medical românesc, în momentul de față. De aceea, soluția ar fi crearea unui mediu pentru tinerii rezidenți care să îi determine să rămână și să poată să îi determine să își exercite meseria în condiții optime atât din punct de vedere financiar cât și profesional”, a mai spus Octavian Costea.

Și Andreea, studentă în anul II la Facultatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara, spune că și-ar dori să lucreze în străinătate pentru că sunt condiții mai bune și salarii mai mari. ”De ce să mă oblige să rămân în țară?”, spune studenta.

Gabriela este și ea studentă la Facultatea de Medicină din Timișoara și crede că, dacă această măsură se aplică la o facultate, ar trebui să se aplice și la alte facultăți, din alte domenii.

”Eu, ca studentă, primesc o bursă de merit pentru rezultatele mele la învățătură nu pentru a fi obligată să rămân să muncesc în țară. Dacă se va ajunge să se aplice această măsură la facultatea noastră, propun să se aplice și la alte facultăți din alte domenii”, a spus Gabriela.

Reprezentanții Universității de Medicică și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara spun că, pe de o parte, înțeleg propunerea ministrului Sănătății, dar pe de altă parte cred că este necesară o dezbatere publică.

”Este cert că după 1989, și, mai ales în ultimii zece ani, România a pierdut «creiere» și implicit bani investiți în pregătirea acestora. Inițiativa de a încerca să nu se piardă fonduri bugetare – vorbim de sute de milioane de euro în acești ultimi zece ani – este de înțeles. Chiar dacă vine târziu, necesită o abordare rațională, democratică. Sunt necesare, în primul rând, dezbateri publice care să aducă în conștiița colectivă impactul acestor pierderi financiare și de specialiști, care nu ar fi dus la deprecierea actuală a sistemului sanitar din țară”, a declarat Andrei Motoc, purtătorul de cuvânt al UMF ”Victor Babeș” Timișoara.

Motoc mai spune că efectele unei astfel de decizii s-ar vedea abia peste câțiva ani.

”Faptul că unii studenți ar putea semna contracte în cunoștință de cauză la începutul studiilor, ar da roade abia peste câțiva ani, cand devin absolvenți de studii de licență sau de rezidențiat. Acest lucru ar deveni benefic în cazul în care aceștia vor ocupa posturi în zone «descoperite» sau defavorizate și ar merita o recompensare materială suplimentară – gen locuință ANL, locuință de la primăria locală, spor salarial”, a mai spus profesorul.

Andrei Motoc mai crede că pentru sistemul de învățământ din acest domeniu din România decizia nu ar fi un impediment și că numărul candidaților nu va scădea