Reginele vinului din România sunt mai puternice ca niciodată

Piața vinului, cu o valoare anuală estimată de 350 de milioane de euro pe an, a atras interes din partea mai multor antreprenoare.

OANA BELU

Controlează Domeniile Ostrov, firmă care a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei, în creștere cu peste 20% față de perioada similară a anului trecut. Podgoria Ostrov se întinde pe 1.300 de hectare. Alături de viță-de-vie, compania mai deține 500 de hectare cu pomi fructiferi și 200 de hectare cultivate cu legume.

LUCHI GEORGESCU

Deține afacerea Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vin pe pe piața autohtonă. Cu o cifră de afaceri anuală ce se plasează în jurul a 30 de milioane de euro, compania are în portofoliu mărci ca Jad, Miorița sau Dorobanț și vinuri ca Beciul Domnesc, Comoara Pivniței, Casa Vrancea 1949 sau 7 Păcate. Vincon are circa 2.000 ha în podgoriile Cotești, Odobești, Panciu și Huși.

AURELIA VIȘINESCU

“Coordonez în detaliu producția vinului, mai puțin via, pe care doar o supervizez”, spune Aurelia Vișinescu, oenolog care a fondat propria afacere, Domeniile Săhăteni. Face vinuri, spune ea, de 20 de ani, iar viața a dus-o în această direcție: a crescut la 50 km de București, „voiam flori și am ales să studiez horticultura„. Era în anul doi de facultate când a venit Revoluția; ar fi vrut să renunțe atunci la studii, dar a descoperit ce-i plăcea cel mai mult: viticultura, „pentru că este foarte multă știință în vin„. În plus, a ajuns să lucreze în oenologie, o adevărată șansă, după cum recunoaște chiar ea, „pentru că majoritatea femeilor lucrau în laborator„. A lucrat în cadrul mai multor firme de profil, dar, „ca orice oenolog, visam să am propria vie și să fac vinul așa cum îmi doream”.

A lucrat în Africa, în Australia, dar nu-i place deloc în străinătate, departe de familie. „Am stat trei luni în Africa de Sud și tăiam zilele de pe calendar; am plecat la aeroport cu 3-4 ore mai devreme pentru că nu mai aveam răbdare.” A cunoscut viile din toată țara, dar a ales să investească în zona Dealu Mare, care se întinde pe teritorii din Prahova și Buzău. „Pura întâmplare face ca Săhăteni să fie și locul în care am produs primul vin, în 1993.„ Zona are cea mai mare densitate de crame, „numai pe străduța noastră fiind cinci crame funcționale și încă două în plan”.

În acest moment, firma se autofinanțează cap-coadă, dar antreprenoarea spune că anii de început au fost foarte grei. „Au fost momente când dădeam cu capul din grindă în grindă, dar nu m-am gândit niciodată să renunț. Cred foarte mult în mine și asta m-a ajutat să nu renunț.” Deține jumătate din acțiunile firmei, partenerul fiind un membru al familiei despre care spune că îi „datorează acest start-up„, pentru că a asigurat finanțarea acestuia. Cinci milioane de euro este pragul la care a ajuns suma investițiilor, incluzând două proiecte cu bani europeni pentru dezvoltarea cramei, în valoare de 1,3 milioane de euro. „Întotdeauna proiectele depășesc bugetul, la fel ca și construcția unei case, pentru că apar cheltuieli neprevăzute.„ Antreprenoarea spune că investiția proprie a depășit 2,5 milioane de euro, apropiindu-se mai degrabă de 3 milioane de euro. Pentru dezvoltarea firmei a accesat și credite bancare, acum închise, iar în finanțarea actuală a firmei un rol important îl are și cash-ul care se eliberează din amortizări, mai spune ea. Domeniile Săhăteni a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste un milion de euro, iar pentru 2013 „cred că vom depăși un plus de 30%”, apreciază antreprenoarea, care spune că firma a ajuns la break-even în momentul în care a atins rulaje de un milion.

„Marja brută este însă relativă, pentru că poate ajunge într-un an la 500%, iar în alt an să încheiem relativ pe pierdere.” Concret, în momentul în care este construit prețul de vânzare al unui vin, „trebuie să iei în considerare că măcar un an din zece este prost în recoltele de struguri„. Or, producătorii de vin s-au confruntat cu această problemă și în 2010, dar și în 2012. Valoarea anuală a pieței vinului este estimată la 350 de milioane de euro, potrivit informațiilor Patronatului Național al Viei și Vinului, iar la nivelul întregii țări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viță-de-vie. Pe parcursul ultimilor ani, segmentul vinurilor ieftine a înregistrat scăderi în vânzări, în 2013, de pildă, cu peste 10%. Rulajele cresc în segmentele mediu și superior, cu prețuri de peste 20 de lei pe sticla de 750 ml. Poate din acest motiv chiar și producătorii cu volume mari se axează tot mai mult pe vinurile din segmentele superioare de preț.