Războiul a lăsat fără oameni agricultura Ucrainei, unul dintre cei mai mari zece producători de grâu din lume. Care va fi impactul în România și în lume?

♦ Ucraina este al doilea producător de grâu din Europa ♦ Fermierii ucraineni își apără acum terenurile cu arma în mână, nimeni nu se mai ocupă de agricultură.

Ucraina produce anual 25-30 de milioane de tone de grâu, de 2,5-3 ori mai mult decât România, potrivit USDA, o instituție americană de stat echivalentă cu un minister al agriculturii. Pentru recolta din acest an agricol, în toamna anului trecut, a însămânțat 7,4 milioane de hectare cu grâu. Acum, fermierii au plecat de pe câmpuri pentru a lupta și producția este pusă sub semnul întrebării.

„Ucraina și Rusia reprezintă o treime din piața mondială de grâu. Hubul din Marea Neagră, format din Rusia, Ucraina și România, este acum impactat de conflict și nu ies cantități din primele două țări la export, astfel că prețurile cerealelor cresc pe bursă, prețul combusti­bilului crește, al gazului și energiei, la fel. Piața este sensibilă, iar, în funcție de durata conflictului, prețurile alimentelor cresc și retailerii vor transpune asta la raft, pentru că deși România este un mare producător de cereale, va avea costuri mai mari cu procesarea și transportul. Astfel, deși nu va fi penurie de alimente la noi, accesul la ele se va face mai greu, pentru că puterea de cumpăre va scădea“, spune Ionel Arion, președintele Federației Pro Agro.

De asemenea, Denis Țopa, decan al Facultății de Agricultură din Iași, consideră că prețurile alimentelor din România vor crește, având în vedere contextul geopolitic din zona Mării Negre, pentru că „Rusia și Ucraina sunt două piețe importante pentru cereale la nivel mondial și ele dictează prețul pe bursă“.

În plus, el menționează că fermierii români vor avea costuri mai mari cu producția de cereale, căci o parte din îngrășămintele folosite în agricultura românească veneau din Ucraina, iar acum trebuie să se întrepte spre alte piețe, de unde vor achiziționa la prețuri mari. „Premisele privind viitorul în agricultură nu sunt favorabile.“

„Scăderea producției de grâu și a exporturilor din nordul Mării Negre va pune presiune nemaivăzută, cel puțin pe imporatorii din zona Orientului Apropiat. Din păcate, grâul este una dintre mărfurile care în ultima decada a devenit parte a mijloacelor prin care se face politică. Scădere producției de grâu din zona Ucraina – Rusia, limitările logistice impuse în terminalele de cereale din porturile din care se livra către MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord – n.red.) și politizarea furnizării de grâu către țările din această zonă vor determina foarte curând fenomene sociale de amploare. Găsirea de furnizori pentru aceste țări nu va fi deloc simplă și va implica creșteri mari de prețuri”, spune Iani Chihaia, președinte al Asociației Naționale a Fabricanților de Nutrețuri Combinate (ANFNC).

►  Ucraina realizează 2,7% din producția mondială de porumb.

►  Ucraina realizează 3,3% din producția mondială de grâu.

►  Ucraina realizează 28,6% din producția mondială de floarea-soarelui.

El susține că ceea ce se întampla în Ucraina influențează și agricultura și zootehnia din Romania și din întreaga lume. „Prețurile pe burse sunt în creștere, grâul se îndreaptă spre 400 euro/tonă și creșterile din aceste zile se vor transpune în creșteri ale prețurilor. Pe termen scurt, tendința prețurilor nu poate fi decât în sens crescător. În plus, cred că în următoarele saăptămâni va exista riscul creearii unei adevarate furtuni pe piața mărfurilor, în special cereale și oleaginoase”, a completat Chihaia.

De ce este importantă producția Ucrainiei? Pentru că se află în primele zece țări producătoare de grâu din lume, astfel că lipsa recoltei din acest an s-ar traduce în lipsa mâncării din multe farfurii, mai ales din statele în curs de dezvoltare din Asia sau Africa. În anul agricol 2019-2020, Ucraina a produs 29,17 milioane de tone de grâu, iar în anul 2020-2021 producția estimată este 25,4 milioane de tone, adică 3,3% din producția mondială, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la USDA.

Mai mult, Ucraina este al doilea cel mai mare producător de grâu din Europa, după Rusia, care a realizat anul trecut 85,35 de milioane de tone de grâu, conform sursei citate anterior. De altfel, este și unul dintre cei mai mari exportatori din bazinul Mării Negre, unde activează alături de Rusia și România. Acest bazin este foarte bine poziționat din punct de vedere logistic pentru a livra către destinații din Asia și Africa, Egiptul fiind una dinte cele mai importante piețe.

„În Ucraina, nu se desfășoară nicio activitate în agricultură în aceste zile. Totul este în așteptare“, spun oficialii companiei Corteva Agriscience, lider pe piața semințelor și a protecției plantelor agricole, cu operațiuni în Ucraina. Corteva Agriscience are un birou comercial în Kiev, o stație de semințe în Stasi și un centru de cercetare în Tarasivka. Toate unitățile au fost evacuate de la începerea războiului și grupul a luat măsuri pentru a le proteja, pentru a servi consumatorii și de a minimiza orice impact negativ asupra securității alimentare.

În 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, Uniunea Europeană a importat cereale (în afară de grâu și orez) din Ucraina în valoare de 1,55 miliarde de euro, grâu în valoare de 139 de milioane de euro și soia în valoare de 184 de milioane de euro, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. Cele mai multe produse importate de UE din Ucraina, ca valoare, în 2020 au fost uleiurile vegetale, cerealele, semințele oleaginoase, soia și grâul.

„Acum toată lumea este la război, însă, din ce am înțeles, fermele și silozurile de cereale nu au fost distruse. O parte din terenurile pe care este grâu probabil a fost distrusă, dar cea mai mare parte poate fi salvată, dacă se oprește războiul curând. Chiar dacă nu se mai fac transporturi, fermierii din Ucraina au stocuri de îngrășăminte, fertilizanți și alte produse pentru tratamente, care urmează să fie făcute curând la grâu, dar vor avea nevoie să primească motorină și cred că Uniunea Europeană ar trebui să facă o strategie în acest sens, ca să avem mâncare“, spune Marius Irimiță, care deține Irimiță Vasile Marius II și are o fermă de cereale în județul Suceava, aflat la graniță cu Ucraina. El crede că pentru a suplini Ucraina în zona Mării Negre, România ar trebui să cultive o suprafață de cel puțin cinci ori mai mare, ceea ce nu este posibil.

De asemenea, el a afirmat că dacă nu se oprește războiul, Ucraina nu va putea însămânța culturile de primăvară – porumb și floarea-soarelui – și în lipsa lor prețurile cerealelor, deja în creștere pe burse, vor urca și mai mult, ceea ce înseamnă mai puține alimente și mai scumpe. Foametea ucraineană (1932-1933), cunoscută și ca Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale ucrainenilor din istoria modernă, cu un număr de morți estimat la 10 milioane.

În aceste circumstanțe (de război ? n.red.), plantarea cerealelor și semințelor oleaginoase în Ucraina poate fi pusă sub semnul întrebării“, potrivit unui ucrainean implicat în agrobusiness, informație oferită de o sursă ZF din acest domeniu din România.

Nicu Vasile, președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spunea recent că potrivit estimărilor sale prețurile alimentelor vor crește cu 20%. Ieri, pe bursa EuroNext de la Paris, până la ora 12:00, prețul grâului ajunsese la un maxim de 368 euro/tonă (față de 287 euro/tonă în 23 februarie, ziua de dinaintea izbucnirii războiului), prețul porumbului ajunsese la 372 euro/tonă (față de 267 euro/tonă în 23 februarie), iar prețul rapiței la 824 euro/tonă (față de 740 euro/tonă în 23 februarie), astfel că principalele materii prime au cunoscut creșteri de circa 100 euro/tonă într-o săptămână.

În anul agricol 2020-2021, Ucraina a avut o producție de porumb de 30,3 milioane de tone (2,7% din producția mondială), situându-se pe locul șase în lume, înaintea Rusiei, conform datelor preliminarii ale USDA. Aceeași sursă estima la mijlocul lunii ianuarie a acestui an că producția de porumb din Ucraina pentru anul 2021-2022 va ajunge la un record de 42 de milioane de tone, însă acum porturile sunt închise, iar suprafața cultivată cu porumb în acest an va fi de 5,3 milioane de hectare.

De asemenea, suprafața cultivată cu floarea-soarelui pentru acest an era estimată la 6,9 milioane de hectare, de pe care s-ar fi realizat o producție de 17,5 milioane de tone. În anul agricol trecut, Ucraina a avut o producție de semințe de floarea-soarelui de 14,1 milioane de tone, adică 28,6% din producția mondială, conform USDA.

„Nu doar țările importatoare de grâu și nu doar cele din MENA vor suferi de pe urma schimbărilor și creșterii prețurilor cerealelor. India, de exemplu, va trebui să facă față pe de o parte deficitului de floarea-soarelui, având nevoie să substitutie uleiul obținut din semințele de floarea-soarelui importate din Ucraina, și, pe de altă parte, să satisfacă cererea de grâu ce va veni din partea unor clienți din Bangladesh, Egipt, Indonezia și nordul Africii. Schimbarea fluxurilor de aprovizionare și distanțele mai lungi de la origine, la utilizatorul final, incertitudinile legate de recolta de anul acesta va conduce la o creșterea a cererii în vederea satisfacerii necesarului, precum și a creeării de stocuri tampon în unele țări. Rezultatul final se va oglindi în creșteri semnificative de preț la alimentele de bază”, a mai spus Iani Chihaia.